1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Omul care a dăruit Spaniei democraţia

În 1982, regele Spaniei, Juan Carlos I, a primit premiul Carol cel Mare al oraşului Aachen. În discursul său, fostul cancelar german Helmut Schmidt a mentionat orientarea democratică a regelui.

default

Regele Juan Carlos si regina Sofia (1975)

"Dacă n-ar fi fost el, am mai fi avut parte de o dictatură", spune un cetăţean. De aceeaşi părere sunt mai toţi spaniolii. În sondajele de opinie, regele în vârstă de 71 de ani ocupă aproape întotdeauna primul loc. Într-o emisiune de televiziune, Juan Carlos I a fost ales ca fiind chiar cea mai importantă personalitate de origine spaniolă a tuturor timpurilor. Casa regală este cea mai de vază instituţie din ţară.

Până la a atinge o asemenea cotă de popularitate a fost totuşi un drum lung. În noiembrie 1975 a decedat dictatorul Francisco Franco. Înaintea de moartea sa, Franco a dispus prin lege ca prinţul Juan Carlos să-i urmeze la cârma ţării. Astfel, la numai 37 de ani, acesta din urmă a devenit primul rege al Spaniei după o perioadă de 40 de ani în care monarhia n-a mai jucat niciun rol. Europa a aşteptat cu sufletul la gură ceea ce avea să urmeze: democraţie sau o nouă dictatură? Fernando Rayon, de profesie jurnalist, explică: "Noi, spaniolii, ne mândrim cu faptul că am trecut la democraţie fără morţi, fără vărsare de sânge; de la totalitarism la o Constituţie democratică. Fără rege, adus în fruntea ţării chiar de către Franco, n-ar fi fost posibil să realizăm toate acestea într-un timp atât de scurt."

Imediat după moartea lui Franco, Juan Carlos a permis existenţa mai multor partide şi au fost organizate alegeri parlamentare libere. În luna decembrie a anului 1978, poporul a votat pentru noua Constituţie. Spania a devenit monarhie parlamentară ereditară şi prima ţară europeană care, în secolul XX, a revenit la monarhie.

Coroana a apărat democraţia

Spanien Hochzeit Prinz Felipe 2004

Felipe, viitorul rege al Spaniei

Cu toate acestea, cei 36 de ani de dictatură n-au fost uşor uitaţi. Chiar şi după moartea sa, Franco a avut mulţi adepţi. Astfel, pe 23 februarie 1981, tânăra democraţie spaniolă a trecut proba de foc: reprezentanţi ai armatei şi ai gărzii civile au luat cu asalt Congresul din Madrid. Toţi deputaţii şi membrii cabinetului premierului Adolofo Suárez au fost luaţi ostatici. Juan Barranco Gallardo, membru al partidului socialist (PSOE), s-a numărat printre politicienii aflaţi atunci în clădire: "Ne-am aruncat la podea înspăimântaţi. Automat ne-am gândit că lucrul acesta ar putea însemna reinstaurarea dictaturii. Ne-am temut că, până la urmă, lupta noastră a fost în zadar."

În regiunea Valencia au fost ocupate posturile de radio şi televiziune, iar străzile au fost invadate de tancuri. Cum a reacţionat regele? La ora 1:00AM a apărut în faţa camerelor de luat vederi îmbrăcat în uniformă militară. "Coroana, simbol al trăiniciei şi unităţii poporului, nu va permite nimănui să curme prin violenţă procesul democratic. Poporul a ales prin referendum Constituţia", a spus regele Juan Carlos I.

În dimineaţa zilei următoare, organizatorii loviturii de stat s-au dat bătuţi. "Intervenţia regelui a fost importantă pentru salvarea democraţiei. Eu sunt republican, dar recunosc că sunt şi un admirator al lui Juan Carlos", adaugă Juan Barranco Gallardo.

Puciul eşuat pe 23 februarie 1981 a consolidat poziţia regelui. În ochii poporului Juan Carlos trece drept un suveran spontan, sincer şi apropiat de oameni. Căsnicia cu Sophia (prinţesă de origine elenă) durează de 47 de ani. Moştenitorul tronului este prinţul Felipe. Rămâne de văzut dacă şi Felipe se va bucura de respect şi apreciere în aceeaşi măsură precum tatăl său. În orice caz, poporul pare a fi de partea tânărului prinţ: doi din trei spanioli sunt de părere că monarhia parlamentară este cea mai bună formă de organizare statală.

Autori: Nina Funke-Kaiser / Claudia Ştefan
Editor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu