Olli Rehn: „În sud-estul Europei, mita a devenit un mod de viaţă”

Statele membre au luat încă din 2002 decizia ca România să adere la UE. România nu era pregătită să adere dar statele membre au insistat. În 2004 decembrie, o singură ţară a ieşit din front şi a propus un sistem de monitorizare. Monica Macovei a avut un rol esenţial în lupta împotriva corupţiei. Pe viitor, nu o să fixăm o dată certă pentru aderare.

Organizată la Bruxelles de Centrul pentru Politici Europene, conferinţa cu tema „Crimă şi guvernare: provocări pentru Balcani” au avut că invitaţi pe comisarul pe integrare, Olli Rehn, Antonio Maria Costa, director executiv în cadrul ONU şi pe Monica Macovei.

Statele membre au luat decizia de aderare a României şi Bulgariei din 2002

După scurte introduceri pe tema Balcanilor, discuţia s-a polarizat în jurul Bulgariei şi României. Totul a început de la un jurnalist italian care l-a întrebat pe comisar dacă se simte înşelat de către Guvernul României, după ce Executivul român a încetat aplicarea reformelor la trei luni după aderare. Olli Rehn a renunţat la limbajul diplomatic şi a amintit că statele membre au luat decizia ca România şi Bulgaria să adere în 2007 şi nu Comisia Europeană.

O ţară încăpăţânată

„Aceasta nu a fost o recomandare a Comisiei Europene ci a statelor membre materializată în 2004 şi 2007. La începutul mandatului meu, în toamna anului 2004, am fost foarte îngrijorat de evoluţia din cele două ţări, din Bulgaria şi în mod expres România. În acel context, Comisia nu a recomandat încheierea negocierilor în noiembrie-decembrie 2004 în câteva capitole cheie, în special privind concurenţa şi ajutoarele de stat. Şi asta nu numai pentru că nu existau încă reglementări nici în privinţa ajutoarelor de stat şi nici a restructurării sectorului oţelului ci mai ales fiindcă un stat încăpăţânat (Finlanda, n. mea) nu şi-a dat acordul pe negocierile cu România datorită problemelor cu sistemul judecătoresc şi cu lupta împotriva corupţiei. Datorită neînţelegerilor dintre statele membre şi Comisia Europeană plus ţara nordică încăpăţânată, pe care nu vreau să o menţionez aici, un mecanism riguros a fost creat, cu o clauză de salvgardare aplicată printr-o majoritate calificată.

Monica Macovei – un rol determinant

Acest mecanism împreună cu noul guvern din România a ajutat la amplificarea reformelor unde doamna Monica Macovei a jucat un rol determinat în 2005 şi 2006.”

Comisarul Olli Rehn a întrebat-o la scenă deschisă pe Monica Macovei dacă s-a finalizat măcar unul din nenumăratele dosarele de mare corupţie.

Nici o decizie pronunţată în tribunal

Monica Macovei, fost ministrul de justiţie în perioada decembrie 2004 – aprilie 2007 a răspuns negativ:

„Poate că aş putea spune că am fost înşelată şi eu dar se putea gândi cineva că legea care a fost adoptată (cu privire la ştergerea datoriilor de stat, n. mea) va fi suspendată peste un an? Nu m-am aşteptat nici eu nici Comisia Europeană ca acest lucru să întâmple. Dacă voinţa politică nu s-ar fi schimbat după aderare, lucrurile ar fi mers corespunzător. Investigarea marilor cazuri de corupţie a început în 2005 şi 2006 şi mai continuă şi azi. Membrii Guvernului, Parlamentului, foşti prim-miniştri sau persoane din administraţie au fost investigaţi şi apoi trimişi în judecată pentru corupţie şi fraudă. În toate aceste marilor cazuri de corupţie, nu există nici o decizia pronunţată de tribunal.”

Nu mai trebuie să existe o dată certă de aderare

Olli Rehn a spus că în cazul Croaţiei, Turciei sau altor ţări balcanice nu va propune, ab initio, o dată de aderare dinaintea stabilită. Olli Rehn a declarat că reformele trebuie făcute înainte, după integrare fiind mult prea târziu. Comisarul a dat exemplul Turciei unde libertatea de expresie trebuie garantată înaintea de deschiderea capitolelor de negociere.

Încetarea reformelor, după ce Guvernele din Bulgaria şi România s-au văzut cu sacii în căruţă, a fost numai una din nenumăratele escrocherii ale politicienilor de pe Dunăre.