Oi, lupi şi muniţie pe Bombodrom

Zilnic, comandantul Thomas Hering se deplasează cu maşina în perimetrul Bombodrom-ului. Solul fostului spaţiu de antrenament militar este încărcat cu muniţie din timpul Războiului Rece. Thomas Hering este şeful echipei de genişti care curăţă terenul, în care sunt îngropate, conform estimărilor, 1,5 milioane de proiectile şi gloanţe.

Cu toate că accesul civililor este strict interzis, numeroşi colecţionari se avântă în zonă. Alţii se plimbă pur şi simplu şi ajung din întâmplare acolo. Din fericire, până acum nu s-a produs nicio tragedie.

Pentru că din toamna acestui an terenul nu va mai fi folosit în scopuri militare, armata germană a marcat deja perimetrul cu steguleţe roşii şi albe. "Fanioanele roşii semnalizează zonele periculoase, iar cele albe indică direcţia în care, cei care s-au rătăcit pe aici, pot merge mai departe fără nicio problemă", explică Thomas Hering. Din motive financiare, se ştie deja că terenul nu va fi niciodată complet curăţat.

O mare parte din Bombodrom este acoperit cu o specie rară de tufe de Calluna. Pentru ca pădurea de pini să nu se îndesească, în zonele mai puţin periculoase pasc turme de oi. "Rasa Heidschnucken consumă puieţii, încetinind astfel regenerarea pădurii de pin", spune Christoph Licht, pădurar. Noaptea, ovinele sunt închise în ţarcuri din gard electric pentru că, de ani de zile, în zonă au apărut lupi.

Viitorul Bombodrom-ului

Între timp, fostul poligon pe care se testau arme de război a devenit habitatul multor specii rare. Guvernul federal doreşte să declare Bombodrom-ul rezervaţie a biosferei, dar ministrul regional al mediului, Anita Tack, se opune.

Ministrul intenţiona să folosească spaţiul pentru obţinerea de energie eoliană, dar în zonele naturale protejate nu este permisă amplasarea morilor de vânt înalte de 30 de metri. În aceste condiţii, Anita Tack i-a făcut ministrului federal al mediului, Norbert Röttgen, o altă sugestie: "Pe suprafaţa pe care erau amplasate cazărmile şi tancurile ar putea fi produsă energie solară".

O mare parte din fostul poligon va fi păstrat ca rezervaţie naturală. Spaţiile limitrofe pot fi folosite atât în scopuri economice, cât şi turistice. Ideea de a face din Bombodrom o rezervaţie naturală a fost inspirată din istoria unui alt poligon, din apropiere de Stuttgart. Terenul cu o suprafaţă de 6700 de hectare a fost folosit în scopuri militare timp de mai bine de un secol. În prezent este rezervaţie a biosferei şi atrage numeroşi vizitatori.

Totuşi, vor mai trece mulţi ani până când primii turişti vor putea face drumeţii prin Bombodrom. Potecile vor trebui perfect curăţate de muniţie, iar suprafaţa - dotată cu un sistem anti-incendiu. În privinţa securităţii turiştilor...

"Clar că în pământ va mai rămâne îngropată destulă muniţie, dar drumeţii vor trebui să respecte indicatoarele",

spune optimistă o locuitoare a unui sat din apropierea fostului poligon.

Autori: Claudia Hennen, Claudia Ştefan
Redactor: Ovidiu Suciu