1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Ofiţeri NATO din Turcia s-au transformat în solicitanţi de azil

Regimul Erdogan ia în vizor ofiţeri turci ai NATO, acuzându-i de legături cu tentativa de lovitură de stat. Ankara le-a ordonat să se întoarcă în ţară, dar teama lor e mare. Teri Schultz cu un reportaj în exclusivitate.

Zeci de ofiţeri de rang înalt ai armatei turce, aflaţi la post la cartierul general NATO din Bruxelles şi la centrul de comandă SHAPE din Mons se numără între cei mai bine de 125.000 de oameni pe care preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, îi acuză de implicare în tentativa de lovitură de stat militară din iulie. Erdogan, pe care puciştii au încercat să-l înlăture cu arma în mână, îi numeşte pe aceşti ofiţeri "soldaţi terorişti". Câţiva dintre ofiţerii turci aflaţi în Belgia au acceptat să stea de vorbă cu DW sub protecţia anonimatului. Ei vor să ştie dacă demnitarii străini care vor vizita Turcia vor cere şefului diplomaţiei de la Ankara, Mevlut Cavusoglu, detalii despre ce li s-a întâmplat. În loc de răspuns, probabil vor primi asigurări că alianţa se va putea descurca de minune şi fără unii din specialiştii săi de prim rang.

Cei mai mulţi dintre ofiţerii epuraţi sunt formaţi în occident, au diplome multiple eliberate de universităţi şi instituţii americane şi au luat parte la o sumedenie de antrenamente ale NATO. Toţi spun că nu au nicio legătură cu tentativa de răsturnare a regimului Erdogan, că au denunţat puciul din prima clipă şi şi-au continuat activitatea de militari şi reprezentanţi loyali ai guvernului turc. Acum, rând pe rând, numele lor apar pe cele aproape 20 de liste cu suspecţi transmise de Ankara reprezentanţelor sale diplomatice din străinătate.

Ofiţerii spun că, în scrisori anexate listelor, li s-au transmis instrucţiuni să predea paşapoartele diplomatice şi NATO pe care le deţin fiindcă, de acum înainte, au dreptul la un singur act de identitate cu o singură destinaţie: Ankara. Cei mai mulţi dintre ei au primit ordin să execute instrucţiunile în termen de trei zile, alţii chiar mai repede. Nu au fost transmise niciun fel de acuzaţii, doar liste cu nume, grad militar şi funcţie, alături de informaţia că au fost suspendaţi sau daţi afară din armată.

"La început, spune unul din ofiţeri, eu şi alţii vizaţi intenţionam să executăm ordinele. Prima noastră reacţie a fost să ne întoarcem în ţară şi să ne apărăm fiindcă nu suntem vinovaţi de activităţi antiguvernamentale. Ne-am luat la revedere de la colegii noştri din NATO, presupunând că, după cariere strălucite în armată, ne vom putea apăra rapid bunul renume şi ne vom putea întoarce la posturile noastre din alianţă", a declarat pentru DW ofiţerul. "Dar apoi am auzit că 17 dintre colegii noştri care s-au întors în Turcia au fost arestaţi. Aşa că ne-am gândit că ar fi bine să mai aşteptăm", a conchis el.

Familiile, avertizate să rămână în Belgia

Un alt ofiţer aflat la post la Bruxelles nu s-a aflat pe nicio listă. Când a fost convocat la o întâlnire la Ankara a decis să se ducă. S-a temut că dacă refuză va da de bănuit. Asta s-a întâmplat cu şase săptămâni în urmă. De atunci, soţia lui nu mai ştie nimic de el. Nu l-a revăzut şi nu a putut să comunice cu el în niciun fel. Cu amărăciune în glas ne-a spus, în timp ce copilul cel mic se juca în camera alăturată, că a încercat cu disperare să obţină informaţii de la reprezentantul militar turc la NATO, după ce a văzut că barbatul ei nu se întoarce acasă şi nu răspunde la telefon. În cele din urmă a aflat ce s-a întâmplat de la soţia cuiva care a văzut că a fost arestat după o şedinţă desfăşurată într-un sediu guvernamental din Ankara. Dar până astăzi nu există nicio explicaţie oficială.

Salariul soţului nu a mai fost plătit din ziua în care el a dispărut. Pe termen lung ea nu are cum să crească singură cei trei copii ai lor. După insistenţe, socrul ei din Turcia a putut să-şi viziteze fiul în închisoare. Şi i-a transmis: Rămâi în Belgia!

Dar şi această variantă este riscantă. Ofiţerii spun că preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ameninţat că cei care nu execută ordinul de a se întoarce acasă vor fi hăituiţi. Mulţi nu şi-au mai primit salariile din septembrie aşa că trăiesc din economii, îşi vând maşinile şi alte bunuri. S-au mutat în apartamente mai mici din două motive: Pentru a face economii şi pentru a ascunde guvernului turc unde locuiesc. Unii din ofiţeri au solicitat azil politic în Belgia. Colegi de-ai lor aflaţi la post în Germania au făcut acelaşi lucru la baza aeriană Ramstein.

Un ofiţer a scris despre acestea într-o scrisoare de bun rămas adresată colegilor din NATO, intitulată "Strigătul surd al unui ofiţer turc". El a pus această scrisoare la dispoziţia DW. În mesaj se arată: "La fel ca şi în cazul celorlalţi colegi turci, demiterea mea nu înseamnă doar că-mi pierd slujba. Deja mi-am pierdut toate actele de identitate militare, paşaportul, drepturile sociale, asigurarea de sănătate, conturile bancare, drepturile de pensie, vechimea în muncă etc. Şi, ceea ce e cel mai trist, sunt lăsat de unul singur fără trecut şi, din nefericire, fără viitor. Cred că noi, poporul turc, am pierdut respectul pentru demnitatea umană, libertate, democraţie, egalitate, domnia legii şi respectul pentru drepturile omului. Pierderile mele individuale sunt nimic în comparaţie cu pierderile ţării mele."

Şi ceilalţi ofiţeri ai NATO care nu sunt turci simt că au suferit o grea pierdere după ce colegii lor în solda Ankarei au fost epuraţi. Unul dintre ei a declarat pentru DW că înlocuitorii trimişi de guvernul turc nu se ridică la standardele NATO.

NATO este prudentă în raporturile cu Turcia

Evident, Turcia este un aliat mult prea important iar reacţiile NATO sunt foarte rezervate şi prudente. Secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, care a fost chestionat în repetate rânduri în legătură cu această problemă, s-a mulţumit să declare că a adus la cunoştinţa guvernului turc îngrijorările sale.

La Bruxelles, ambasadorul american Doug Lute a declarat luni că, în loc să dicteze standarde guvernului turc, NATO şi SUA au decis "să-şi exprime  încrederea în el". Diplomatul a subliniat: "Avem un set comun de valori. Ele sunt înscrise în preambulul Tratatului de la Washington. Aşteptăm ca toţi cei 28 de aliaţi să respecte aceste standarde nu numai fiindcă sunt obligaţi s-o facă prin tratat, ci fiindcă este în propriul lor interes."

Un ofiţer turc a regretat această atitudine, declarând că se simte vândut şi de guvernul său şi de către NATO. Un alt ofiţer a evidenţiat că alianţa nu poate fi mai puternică decât este cel mai slab membru al ei. Şi, după părerea sa, cel mai slab membru a devenit Turcia, deşi are a doua armată, ca mărime, dintre toate ţările NATO.

 

Teri Schultz / ia