1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ofensiva germană din Afganistan: Este Bundeswehrul în război sau nu?

3 august 2009

Pentru prima oară, soldaţii germani din Afganistan au operat şi cu arme grele şi blindate în cadrul ofensivei de nouă zile care s-a încheiat jpe 30 iulie. Tot în premieră, ei au avut dreptul să deschidă focul.

https://p.dw.com/p/J2HJ
Imagine: AP

Acest război nu este, de fapt, un război. Potrivit dreptului internaţional, se poate vorbi despre un război doar în cazul în care un stat atacă un alt stat cu militari. Conform acestei definiţii, atacul alianţei internaţionale sub conducerea Statelor Unite împotriva Serbiei pentru a preveni un genocid în Kosovo poate fi calificat ca război.

În Afganistan nu avem însă de a face cu o luptă între state. La poalele munţilor Hinducuş se desfăşoară un război civil, iar mai multe state, printre care Germania, luptă de partea uneia dintre cele două tabere autohtone, şi anume împotriva rebelilor talibani, fiind de partea guvernului democratic al lui Hamid Karzai, un guvern recunoscut pe plan internaţional, .

Desigur, şi o conflagraţie civilă reprezintă un război, deşi nu corespunde definiţiei războiului consemnate în dreptul internaţional. Se ajunge însă la o excepţie atunci când un stat luptă de partea rebelilor împotriva unui guvern legitim. Aplicând definiţia din dreptul internaţional, se poate afirma că acest stat luptă împotriva statului pe care îl reprezintă guvernul respectiv. Pe de altă parte, problema legitimităţii unui guvern este deosebit de spinoasă. De pildă, în timpul războiului civil din Spania, Germania nazistă şi Italia fascistă l-au sprijinit pe generalul Franco, recunoscând guvernul acestuia drept legitim, în timp ce Uniunea Sovietică suţinea fostul guvern socialist înlăturat prin puci de Franco.

Problema legitimităţii unui guvern este deosebit de spinoasă

În Afganistan, talibanii se considerau a fi un guvern legitim când au fost atacaţi de alianţa condusă de Statele Unite după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Unele state (mai precis două: Arabia Saudită şi Pakistanul) recunoşteau regimul talibanilor, nu însă americanii şi europenii. Într-un război civil îndelungat, talibanii au reuşit să obţină controlul asupra unei mari părţi a teritoriului afgan. Din perspectivă occidentală, în această perioadă nu exista un guvern legitim la Kabul, iar Afganistanul era văzut drept "failed state" - stat eşuat.

În China, comuniştii au alungat în anii 40 guvernul republican, recunoscut pe plan internaţional, din capitala Nanking. Republicanii au reuşit să-şi menţină puterea doar pe insula Taiwan. În anii 70, statele occidentale au considerat însă că este oportun să-i recunoască pe comuniştii de la Beijing drept guvern legitim al Chinei, când aceştia erau în conflict cu Moscova.

Când talibanii au preluat puterea la Kabul, nu mai exista Uniunea Sovietică. Poate că dacă ar mai fi existat Cortina de Fier, occidentul ar fi recunoscut şi regimul de la Kabul într-o manieră similară, pentru a contrabalansa puterea Moscovei. În acest caz, intervenţia militară împotriva talibanilor ar fi fost un război şi din perspectivă formală. Din moment ce reţeaua teroristă Al Quaida a putut să pregătească atentatele de la 11 septembrie 2001 în Afganistan, unde teroriştii erau toleraţi de talibani, ar fi existat şi un motiv concret pentru a declara războiul pe cale oficială.

Aşa cum stau însă lucrurile acum, acest război nu este, din punct de vedere formal, un război. Şi totuşi, nu poate fi negat că este vorba de un război real.

Autori: Peter Stuetzle / Alexandra Sora
Redactor: Petre M. Iancu