Odraslele demnitarilor şi gustul puterii

În urmă cu cîteva zile, Bogdan şi Călin Roman, fiii primarului oraşului Deta din judeţul Timiş, au fost implicaţi într-un scandal violent în care trei persoane au fost rănite. Scandalul a pornit în momentul în care victimele, care făceau contrabandă cu ţigări, au refuzat să mai plătească fiilor primarului "taxa de protecţie" de cîteva mii de euro.

În urmă cu cîteva luni, fiul unui primar din Brăila a fost dat în urmărire generală, după ce împreună cu alte persoane, între care şi un poliţist, a bătut şi ameninţat cu pistolul un tînăr.

Iustin Covei, fiul unui judecător din Craiova, a fost inculpat în urmă cu doi ani pentru falsificare de carduri. El era "capul" unei grupări care a fraudat, potrivit anchetatorilor, cîteva zeci de milioane de euro.

În fine, unul dintre cele mai mediatizate astfel de cazuri este cel al lui Andrei Plăcintă, fiul senatoarei Sorina Plăcintă, acuzat că a accidentat cu maşina un bărbat, după ce acesta încercase să intervină într-un conflict dintre tînărul Plăcintă şi prietena sa.

Cazurile pe care le-am prezentat aici sumar fac parte dintr-un şir mult mai lung şi descriu un fenomen în desfăşurare: mulţi copii de bani gata, ai căror părinţi ocupă funcţii şi demnităţi publice, fac legea în comunităţile lor. Se comportă la fel ca odraslele activiştilor comunişti, în faţa cărora miliţienii, chiar şi cei cu grade superioare, luau poziţie de drepţi.

E vorba aici de gustul puterii, prost înţelese, pe care copiii demnitarilor îl simt încă de mici. Gustul acesta îl simt în casă, din discuţiile şi comportamentul părinţilor, îl simt în primii ani de şcoală, din felul în care sînt trataţi în mod privilegiat de învăţători şi profesori, îl simt la majorat, cînd primesc obligatoriu o casă sau o maşină (sau pe amîndouă) de la părinţi.

Puterea prost înţeleasă corupe, de la primarul de comună pînă la ministru. Pentru că şi primarul şi ministrul consideră că ei sînt deţinătorii, iar nu slujitorii puterii.

Cu copiii demnitarilor se petrece însă ceva şi mai grav: gustul puterii, pe care ei nu au cum să o exercite legitim, le deformează personalitatea de la vîrste fragede. Îi plasează pe drumul de cele mai multe ori fără întoarcere al violenţei, al criminalităţii organizate, al domniei forţei pe care le-ar conferi-o statutul de "băiatul tatălui ministru", "băiatul tatălui procuror" etc.

Dacă ne uităm cu atenţie, societatea românească nu are mijloace eficiente prin care să descurajeze proliferarea acestei categorii care îşi impune forţa ca o formă de putere nelegitimă.

În aceste condiţii, în următorii ani "reîmprospătarea" clasei noastre politice va cuprinde cu siguranţă şi exponenţi ai beizadelelor de azi.

Autor: George Arun
Redactor: Medana Weident