1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Oceanele - marile depozite de deşeuri ale planetei

De la deşeuri mărunte la resturi de dimensiuni mari - totul se aruncă în uriaşul rezervor al planetei. Acţiunea de elucidare a dispariţiei zborului MH370 a scos la iveală şi gradul de poluare a apelor.

Fiecare obiect care pluteşte în Oceanul Indian ar putea oferi răspunsuri la întrebările legate de dispariţia misterioasă a avionului companiei Malaysia Airlines, a cărui urmă s-a pierdut la începutul lunii martie. Cu toate acestea, resturile găsite până acum s-au dovedit a fi simple deşeuri.

Specialiştii nu sunt surprinşi. Gunoiul a ajuns să sufoce oceanele planetei. De asemenea, şi cele mai îndepărtate regiuni marine - mult în largul coastelor - au fost transformate în rampe de gunoi. În ape se găsesc, cu precădere, deşeuri de plastic. "Anual se produc cca. 280 de milioane de tone de plastic. Conform estimărilor, 20% din acest material se aruncă, ulterior, în mare", explică biologul marin Thilo Maack de la organizaţia Greenpeace Germania.

Însă obiectele de la suprafaţa apei sunt doar partea vizibilă a problemei. În adâncuri sunt depozitate cantităţi uriaşe de deşeuri. "Se apreciază că numai pe fundul Mării Nordului ar exista până la 300.000 de tone de plastic", adaugă Maack.

Pacificul - rampa de gunoi a lumii?

Curenţii şi valurile plimbă o mare parte din deşeuri, parţial chiar şi de la un continent la altul. În nordul Pacificului stratul de gunoi este uriaş: mărimea aşa-numitului "Great Pacific Garbage Patch" este aproximativ egală cu suprafaţa Europei Centrale.

"După denumire, oamenii îşi imaginează o adevărată insulă de gunoi ce poate fi zărită şi din afara Terrei prin imagini satelit", spune Wendy Watson-Wright, directoarea organizaţiei interguvernamentale IOC (Intergovernmental Oceanohraphic Commission) - parte a UNESCO.

Cu toate acestea, e o greşeală - susţine Watson-Wright. Din păcate, Garbage Patch este format din particule plutitoate de dimensiuni mici lucru care îngreunează situaţia. "Probabil apele ar fi fost mult mai uşor de curăţat dacă gunoiul ar fi fost depus pe o suprafaţă distinctă în locul acestei ciorbe din deşeuri de plastic", explică directoarea IOC.

Pacificul, cel mai mare ocean al lumii, ocupă aproape 30% din suprafaţa Terrei. Îndepărtarea gunoiului pe porţiuni însemnate ar fi imposibilă. Chiar şi în condiţiile în care omenirea ar viza numai marile depozite de deşeuri, tot ar fi o provocare uriaşă.

Desigur, obiectele de plastic de dimensiuni mari pot fi pescuite din ape - crede biologul Thilo Maack, însă problema n-ar fi nici pe departe rezolvată. "Plasticul se dezintegrează. Cândva particulele ajung de dimensiunea planctonului. Dacă am filtra plasticul, am filtra şi planctonul. Aceste microorganisme n-ar supravieţui."

Verschmutzung Ozean

Depinde de noi

Plasticul nu este biodegradabil. "Chiar şi dacă n-am mai produce deloc plastic, problema tot n-ar dispărea", mai spune Maack. Efectul răcoritor al apei îngreunează procesul de distrugere prin raze solare şi căldură. Astfel, descompunerea completă a unei bucăţi de plastic ar putea dura câteva sute de ani.

Asupra animalelor resturile de plastic din apă au efecte devastatoare. Anual dispar o grămadă de exemplare. Mai ales broaştele ţestoare iau pungile de plastic drept hrană, spune Thilo Maack: "Acestea consumă cantităţi mari de meduze. Deseori confundă sacoşele cu hrana lor preferată."

Dar şi pescăruşii care ciugulesc tot ce găsesc la suprafaţa apei sunt afectaţi: "Înghit resturi de dopuri, fragmente provenite de la periuţe de dinţi sau brichete. Păsările au senzaţia de saţietate aşa încât ajung să moară prin înfometare."

Singura modalitate prin care situaţia s-ar putea remedia ar fi schimbarea mentalităţii, susţin la unison ecologiştii. O muncă titanică atât pentru toate guvernele lumii cât şi pentru fiecare dintre noi în parte.

Bildergalerie MH 370 Suche

Acţiunea de căutare a avionului dispărut

"În plus, cine produce plastic ar trebui să participe şi la acţiunea de salubrizare, respectiv la procesul de reciclare", este de părere Thilo Maack.

Cele mai mari obiecte pescuite din Oceanul Indian în timpul căutărilor avionului companiei Malaysia Airlines au avut lungimi şi de peste 20 de metri. Deşeuri care le-au dat false speranţe familiilor pasagerilor dispăruţi, dar care au arătat lumii întregi şi cât de murdare sunt apele planetei.

"Cazul zborului MH370 ne-a readus speranţa că problema gunoiului, aruncat în apele mării zilnic din vina omului, revine în atenţia opiniei publice", conchide Wendy Watson-Wright.