Occidentul faţă în faţă cu dictatorii

„Democraţia dirijată a lui Putin a început să adopte trăsături tot mai autoritare, care se îndepărtează din ce în ce mai mult de statele de drept occidentale. Ministrul german de externe Steinmeier”, scrie în continuare Frankfurter Allgemeine Zeitung, „a pus pe tapet aceste probleme în cursul vizitei sale la Moscova. Dar el s-a rezumat să critice Kremlinul în limbajul alambicat al diplomaţiei.

Europa are nevoie de Rusia

Pentru că ştie că Europa e la mîna Rusiei, că are nevoie de Moscova. Şeful diplomaţiei germane nu ignoră faptul, că marile focare de conflict din lume, bunăoară cele provocate de ambiţiile nucleare ale Iranului şi Coreii de Nord, precum şi litigiul israeliano-palestinian s-ar putea rezolva mai lesne cu ajutorul Rusiei. Intrucît Moscova deţine atîtea atuuri politice externe, iar America trece printr-o fază de anemie acută, Rusia a devenit un jucător pe care Germania n-ar vrea să-l supere prea tare. Cu toate acestea nu e cazul să i se permită lui Putin să stabilească de unul singur regulile jocului”, mai relevă cotidianul conservator din Frankfurt.

De relaţiile ruso-germane se ocupă şi Handelsblatt din Duesseldorf. Ziarul constată că „Putin se arată dezamăgit”, perplex şi ofensat „de avertismentele germane la adresa Kremlinului, după ce, timp ani de zile, s-a obişnuit să i se caute în coarne de către fosta administraţie Schroeder, care a cosmetizat constant situaţia din Rusia”.

Împărţirea atribuţiilor în guvernul german

In context Generalanzeiger din Bonn evidenţiază diviziunea muncii din cadrul guvernului berlinez, a cărui şefă, Angela Merkel preferă diplomaţia precaută şi-l critică pe Putin doar în spatele uşilor închise, în vreme ce ministrul ei de externe îşi exprimă public nemulţumirea. Imaginea Kremlinului”, adaugă ziarul, „s-a şifonat între timp atît de rău, încît aminteşte de cea pe care avut-o în timpul războiului rece. Or, antipatiile pe care le stîrneşte Moscova pot duce rapid la deterioarea gravă a relaţiilor cu Rusia”, care, potrivit ziarului din Bonn, „n-ar trebui izolată, ci chemată să se îndrepte”.

Germania acceptă cererea NATO

Analiştii apuseni mai abordează pe larg situaţia din Turkmenistan după moartea preşedintelui Niasov, precum şi cea din Afganistan, Iran, Irak şi Ţara Sfîntă. Mulţi observatori germani de stînga se arată iritaţi de hotărîrea guvernului german de a accepta solicitarea NATO de a pune avioane de recunoaştere de tip Tornado la dispoziţia trupelor luptînd în sudul şi estul Afganistanului, fără aprobarea prealabilă a parlamentului berlinez.

Die Welt solicită totuşi Germaniei să dea curs cererii NATO, cu atît mai mult cu cît a refuzat pînă acum să trimită unităţi combatante în zonele afgane cele mai riscante. Die Welt recomandă însă ca Berlinul să-şi convingă partenerii apuseni „să contribuie mai mult la reconstrucţia şi relansarea economică a Afganistanului”.

SUA trimit al doilea portavion în Golful Persic

Neue Zuercher Zeitung din Elveţia semnalează accentuarea presiunilor americane exercitate asupra regimului fundamentalist-islamic iranian prin expedierea în Golful Persic a unui al doilea portavion al SUA.

Le Monde la Paris revine asupra deciziei administraţiei Bush de a respinge recomandările comisiei Baker care, potrivit unui interviu acordat de şefa diplomaţiei americane cotidianului Washington Post, „pledase în favoarea unei politici a falsei stabilităţi şi a concesiilor faţă de dictaturi de felul Siriei şi Iranului. Or, America n-a fost niciodată mai puternică decît atunci cînd şi-a întemeiat politica pe principii”, a precizat Rice, în timp ce ziarul parizian conchide că, „în ciuda reculurilor înregistrate la Bagdad şi Kabul, şi a fundăturii israeliano-palestiniene nimic nu anunţă modificarea opiniei preşedintelui american.

Turkmenistanul în pragul unor lupte politice

In ce priveşte situaţia din Turkmenistan după moartea satrapului Niasov, Tages-Anzeiger din Zuerich prevede că lupta pentru putere din această ţară bogată în resurse din Asia Centrală va atinge rapid proporţiile unui război civil, dată fiind atomizarea societăţii turcmene. Alţi analişti relevă că toate marile puteri şi nu în ultimul rînd Rusia sunt interesate să joace un rol cît mai amplu în articularea viitorului fostei republici sovietice şi se vor amesteca probabil masiv în treburile ei interne.