1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Obama, Papa şi creştinii

Însoţit de şeful diplomaţiei americane, John Kerry, preşedintele SUA, Barack Obama, s-a întreţinut la Vatican cu şeful Bisericii Catolice, Papa Francisc.

Papa Francisc l-a primit la Vatican pe Barack Obama

Papa Francisc l-a primit la Vatican pe Barack Obama

Discuţia a durat aproape o oră. Nu e clar însă în ce măsură întâlnirea va duce la ameliorarea situaţiilor dificile confruntându-i azi pe mulţi creştini de pretutindeni.

Încă înaintea întâlnirii dintre cei doi lideri a curs multă cerneală pe tema ei. Susţinătorii americani ai lui Obama s-au grăbit să trimită la prezumtive „rădăcini” catolice ale preşedintelui american, precum şi la ecoul pozitiv al angajamentului Papei Francisc în favoarea săracilor, angajament împărtăşit şi salutat ca atare de către preşedinte.

„Preşedintele se bucură să abordeze cu Papa Francisc angajamentul lor în lupta contra sărăciei şi a crescândei inegalităţi”, a declarat textual purtătorul de cuvânt al lui Obama, reluat de ziarul conservator german Frankfurter Allgemeine Zeitung.

La rândul său, cotidianul de stânga american New York Times, un ziar susţinându-l aprig pe actualul lider de la Casa Albă, a ţinut să evoce presupusele rădăcini catolice ale lui Obama. Ziarul a menţionat în context anii în care actualul preşedinte a lucrat ca salariat al Bisericii pentru ameliorarea situaţiei populaţiei de culoare din Chicago. Obama avea ulterior să se boteze într-o biserică protestantă, în 1988.

Adversarii lui Obama de peste ocean sunt consternaţi de tupeul partizianilor preşedintelui. După cum reliefa recent Andreas Ross, corespondentul din Washington al ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung, comentatorii din tabăra dreptei republicane consideră că, angajându-se în solda Bisercii, Obama n-ar fi vrut decât s-o submineze în stilul subversiunii sindicale uzuale în anii 80 ai veacului trecut.

Evocarea mesajelor stângiste ale combaterii sărăciei şi inechităţii de către Obama şi Suveranul Pontif n-ar fi, conform opoziţiei americane, decât praf în ochii opiniei publice. Ea ar abate în mod revoltător atenţia de la atacurile anticreştine ale actualei administraţii americane. Astfel, cot la cot cu episcopii catolici din SUA, conservatorii americani acuză administraţia Obama de a călca în picioare libertatea religioasă.

Potrivit lor, preşedintele ar promova, în răspăr faţă de această libertate, politici extrem de controversate. Administraţia ar promova nu doar căsniciile homosexuale şi întreruperile de sarcini, ci şi obligaţia întreprinderilor şi cetăţenilor de a plăti, prin asigurările lor medicale, pentru achiziţia de mijloace anticoncepţionale. Între ele e şi aşa-zisa „pilulă de după”, considerată un mijloc de inducere a avorturilor.

Multă supărare a generat peste ocean şi controversa iscate de păţania unei femei care, în răspăr faţă de spiritul libertăţii religioase, s-a văzut condamnată în justiţie după ce, din raţiuni de conştiinţă, a refuzat să fotografieze la nunta unor homsexuali.

Net mai gravă e situaţia creştinilor din lumea a treia. În zone vaste ale lumii musulmane din care forţele occidentale s-au retras parţial sau complet nu puţini creştini se confruntă cu dure măsuri represive ori chiar cu pericole mortale. Mulţi se văd nevoiţi să se ascundă ori să-şi ia lumea în cap.

Chiar şi într-o ţară membră a alianţei nordatlantice, precum Turcia, situaţia creştinilor a rămas, sub actualul regim islamist, alarmantă. Recent, consternarea, revolta şi pe alocuri panica i-a cuprins pe creştinii din Turcia, după scandaloasa eliberare a asasinilor unor clerici protestanţi şi catolici, în baza unei schimbări legislative absurde. E vorba de ucigaşii unui misionar protestant şi ai altor doi creştin turci, asasinaţi în 2007 la Malatya. Punerea lor în libertate a fost interpretată ca o concesie făcută extremiştilor, înaintea decisivelor alegeri turceşti de duminică, de către regimul Erdogan.