Obama şi sindicatele

Firma Eastman Kodak concediază 4500 de angajaţi în statul New York, o cincime din colaboratorii săi, fabricantul de avioane Cessna 4000 de angajaţi în statul Kansas, Okosh, fabricantul de maşini de pompieri 1000 de angajaţi, Caterpillar 20.000 Starbucks 6000 şi Microsoft 5000 de angajaţi. Potrivit statisticilor, un loc de muncă în America, este râvnit de patru şomeri. Aceasta este situaţia la ora actuală pe piaţa muncii din Statele Unite – şi aceasta este şi principala temă a televiziunilor de dincolo de ocean.

„Aceasta a fost o săptămână brutală pentru economia americană. Peste 100.000 de oameni au rămas şomeri. Motorul economic dă rateuri. Produsul Intern Brut a scăzut în ultimul trimestru cu 3,8 la sută. Aceasta este cel mai drastic recul, din anul 1982 încoace.”

Criza economică a început în America în decembrie 2007. Ieftinirea preţurilor pe piaţa imobiliară a atras cu sine apariţia unor probleme în sectorul ipotecar ceea ce a provocat prăbuşirea pieţei financiare. Ca urmare, Banca de investiţii Lehmann Brothers şi-a declarat în septembrie 2008 falimentul, alte bănci au fuzionat şi aproape toate instituţiile financiare mari din America nu au putut supravieţui decât graţie ajutoarelor de la bugetul public. Lipsa de încredere ce a rezultat de aici a dus la încheţarea acţiunilor de creditare. Într-o ţară, în care uriaşa îndatorare a consumatorilor este la ordinea zilei, urmările imediate erau previzibile. Cheltuielile pentru achiziţia de noi automobile sau mobilă s-au redus brusc cu o cincime, concomitent cu scăderea investiţiilor în general. Acum, explică profesorul Tyler Cowen, de la Universitatea Virginia, întreprinderile reacţionează agravând problemele, şi se pregătesc pentru o criză care va dura mai mulţi ani.

„Multe firme vor să-şi amplifice capitalul propriu pentru a dispune de mai mulţi bani, fiindcă mulţi cred că această criză va dura mai bine de cinci ani.”

Dar, toţi aceşti factorui nu sunt suficienţi pentru a explica criza şi efectele ei dramatice măcar pe termen scurt. Acelaşi Cowen a declarat:

„Există un proverb din bătrâni. Recesiunea scoate la lumină în bilanţurile contabile ceea ce nu reuşeşte să descopere un inspector”.

Noua administraţie Obama intenţionează cu toată puterea şi cu mulţi bani, să readucă situaţia sub control. Cu ajutorul unui program de stimulare a conjuncturii, în valoare de 819 miliarde de dolari, preşedintele Barak Obama şi majoritatea democraţilor din camera Reprezentanţilor vor să relanseze economia. Alte 350 de miliarde cu care este dotat programul de salvare adoptat de fostul preşedinte Bush, sunt destinate pieţei financiare. Ministrul de finanţe Thimothy Geithner, caută încă soluţii optime de intervenţie. În context, noua administraţie subliniază că nu este interesată exclusiv de datele economice, fiindcă la urma urmei, este vorba de destinele oamenilor în primul rând. Preşedintele Obama:

„Criza economică este un dezastru pentru familiile americane. Cifrele acestea sunt îngrijorătoare, şi ceea ce este cu adevărat important este semnnificaţia pe care acestea le au pentru familiile americane. Acesta este aspectul deosebit de alarmant.”

Obama a subliniat în ultimele luni în repetate rânduri că doreşte să întărească pătura de mijloc. Aceasta înseamnă şi întărirea sindicatelor. Liderul de la Casa Albă

„Apreciez că sindicatele nu reprezintă o parte a problemei, ci sunt o parte a rezolvării.”

Administraţia americană nu ezită să pompeze sume astronomice în economie, fără rezultate însă, măcar pentru moment. Dacă situaţia va mai rămâne aşa, consecinţele vor fi de-a dreptul înfricoşătoare.