1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Oarecum cei mai buni prieteni

Există o veche prietenie ce leagă Berlinul de America. Datează din timpul Războiului Rece - şi a supravieţuit şi atmosferei transatlantice tulburi din ultimii ani.

Juan Diaz şi-a dat silinţa să vorbească cea mai bună limbă germană pe care o ştia. Şi, totuşi, bătrânul i-a pus acea întrebare nesuferită: "Din ce ţară veniţi?". Dureroasă întrebare. Dar nu de neiertat. Juan Diaz e american. Când a auzit asta, bătrânul l-a sterâns în braţe şi i-a spus că americanii i-au salvat viaţa pe când era copil - cu podul aerian din timpul blocadei sovietice a Berlinului, în primăvara lui 1948. Aproape un an a durat blocada; şi aproape un an au survolat avioanele americane, împreună cu cele britanice, Berlinul, paraşutând alimente pentru populaţia asediată de sovietici.

Juan nu s-a mai ferit, din ziua acelei întâlniri, să se recunoască american. Pentru Mark Hallerberg, perioada în care i-a fost cel mai greu să se recunoască american a fost în vremea Preşedinţiei lui George Bush Junior. Profesorul de politici economice de la Hertie School of Governance din Berlin, are conaţionali care se prezentau în acea vreme ca fiind canadieni, pentru a se sustrage criticilor la adresa administraţiei de la Washington, cea care lansase războiul din Irak în care şi-a târât aliaţii, inclusiv Germania. Respectul s-a fisurat repede; de reclădit, sub Barack Obama, se reclădeşte mai greu.  Sigur, admite Hallerberg, spre deosebire de restul Germaniei, Berlinul este mai împăciuitor. Are o istorie recentă şi, mai ales, o prietenie aparte cu America. Ruptura dintre sectoarele oraşului divizat, tranşeele Războiului Rece, Zidul Ruşinii - toate au fost trepte în frica berlinezilor, povesteşte Alina Heinze, coordonatoarea micului muzeu Kennedy din Berlin Mitte. Iar Berlinul nu va uita niciodată cum s-au înghesuit mii de oameni să-l vadă pe John F. Kennedy, la 26 iunie1963, în faţa primăriei cartierului Schöneberg şi să-l audă rostind legendara replică "Ich bin ein Berliner". Zidul stătea acolo de doi ani iar Războiul Rece era în faza sa cea mai fierbinte. Între timp, Berlinul şi America trăiesc un alt fel de relaţie - un parteneriat umăr la umăr. Dar amintirea garanţiilor de securitate oferite de americani nu se uită uşor. Şi asta se vede şi din circuitul neîntrerupt de turişti care vin să se pozeze la vechiul punct de control american Checkpoint Charlie.

De fapt, relaţiile germano-americane ies din zona romantică, analizează simplu Johannes Thimm, care conduce cercul de cercetare America din cadrul Fundaţiei Ştiinţă şi Politică din Berlin. Thimm încearcă să arunce degajare pe îngrijorarea colectivă: rotaţia Statelor Unite către Asia nu este decât dovada că relaţia Americii cu vecinul transatlantic a fost o poveste de succes care nu mai necesită eforturi suplimentare din partea Washingtonului.

Juan Diaz se simte în Penzlauer Berg acasă. Între timp a devenit cetăţean german. La testul de limbă, examinatoarea i-a dat calificativul de trecere, după care a stat de vorbă cu Juan Diaz pentru încă circa o oră. Pentru că e plăcut să vorbeşti germană cu un american. Pe undeva, nu a fost chiar ceea ce Juan Diaz ar fi vrut să audă.