1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Oamenii şi Luna, filozoful şi lumea

Care este starea lumii la patru decenii după prima aselenizare, cum a văzut lumea regretatul filozof Leszek Kolakowski care, între altele, a delegitimat doctrina comunistă în scrierile sale?

default

Symbolbild Presseschau Deutschland

Descinderea primului om pe lună în urmă cu 40 de ani nu a fost o lovitură de teatru ci pur şi simplu împlinirea unui proiect născut şi dintr-o mîndr i e naţională lezată în competiţia dintre două sisteme politice - scrie RHEIN ZEITUNG, întrebîndu-se de cîtă energie este nevoie oare azi, cînd războiul rece ţine de domeniul trecutului, pentru a face faţă imenselor provocări ale prezentului.

La 20 iulie 1969 am redevenit adeptul sistemului ptolemeic. Cu această propoziţie, citată în cotidianul DIE PRESSE, ar fi glosat scriitorul Friedrich Dürrenmatt istoricul moment, spre a atrage atenţia că viitorul omenirii se decide pe pămînt, unicul paradis atît de vulnerabil, şi nu pe Lună.

Erde aus dem All aufgenommen

Cotidianul austriac aminteşte că de altfel, astronauţii înşişi, ajunşi pe satelitul natural al Pămîntului, deşi nu au fost poeţi sau artişti, au fost fascinaţi de frumuseţea planetei albastre.

Dar ce are de spus Luna, acum, în haosul începutului de mileniu trei, la patru decenii după prima vizită pe care i-au făcut-o păm întenii - se întreabă cotidianul LIBERATION, pentru a constata că imaginile de atunci ne fac şi azi să visăm, dar cu picioarele pe pămînt.

După 40 de ani programul spaţial american este o ruină, programul Shuttle este pus la naftalină, congresul a ciuntit bugetul destinat explorării spaţiului extra-terestru observă WESTDEUTSCHE ZEITUNG, atrăgînd atenţia şi asupra cotiturii politicii lui Obama: preşedintele nu mai intenţionează să investească în misiunile pe Lună şi pe Marte ci în edificarea infrastructurii şi a energiilor reconvertibile.

În 40 de ani , constată şi DERNIERES NOUVELLES D'ALSACE, priorităţile au devenit altele, azi se răspîndeşte convingerea că adevăratul progres constă în soluţionarea problemelor aici, pe Pămînt.

Pămîntul a înghiţit în cîteva clipe vieţile a trei oameni; milioane de metri cubi de sol s-au dislocat într-o alunecare de teren care a distrus şi case în localitatea Nachterstedt din estul Germaniei.

Erdrutsch in Nachterstedt - Luftaufnahme

Aşadar, cititorul ziarelor este confruntat azi nu numai cu miraculoasele imagini de pe lună ci şi cu cele ale unei catastrofe ivite ca din senin, cîtă vreme cauzele ei nu sunt încă deplin elucidate.

Tragedia survenită în miez de noapte ne confruntă - scrie MÄRKISCHE ALLGEMEINE - cu natura amăgitoare a sentimentului de securitate existenţială, acesta fiind şi motivul pentru care trebuie să ne întrajutorăm.

Un principiu care pare cu totul străin băncilor, fiindcă în pofida ajutoarelor de miliarde, ele rămîn extrem de zgîrcite cu acordarea creditelor. Din care motiv liderii de la Berlin reiau în discuţie eventualitatea etatizării unor bănci. Dar cine etatizează azi, scrie SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, trebuie să dispună şi de strategia dezetatizării m îine , deoarece nu există pe termen lung dovezi cum că politicienii ar şti să administreze mai bine banii decît bancherii.

Ca nimeni altul pare a fi ştiut să controleze tensiunea dintre credinţă şi raţiune un filozof pe care GAZETA WYBORCZA îl supranumeşte „regele Europei Centrale”, al cărui deces îl deplînge presa internaţională azi la unison: Leszek Kolakowski.

Fost comunist în tinereţe, Kolakowski a devenit ulterior unul din cei mai vehemenţi critici ai sistemului, un maestru al îndoielii titrează DIE WELT, amintind că nimeni nu a cont ribuit mai mult la delegitimarea ideologiei marxiste decît filozoful polonez, care a studiat şi teologia. Profesor la marile universităţi ale lumii, Kolakowski a decedat la Oxford în vîrstă de 81 de ani. Sub titlul uneia din scrierile sale, „Preotul şi nebunul” NEUE ZÜRCHER ZEITUNG publică un amplu articol citînd şi una din ideile marelui dispărut: viziunea unei lumi în care cele mai greu compatibile elemente ale acţiunilor umane se corelează, ceea ce ar însemna pe scurt: milostenie fără trufie, cu raj fără fanatism, inteligenţă fără deznădejde, speranţă fără orbire. Restul fructelor gîndirii filozofice ar rămîne lipsite de importanţă ….


Autor: Rodica Binder
Redactor: Medana Weident