1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

"Oamenii îşi apără ţara"

Presa germană acordă în continuare spaţii ample protestelor din România. Oamenii ies în masă pentru a manifesta împotriva guvernului corupt, iar autorităţile nu reuşesc să controleze fenomenul.

Cotidianul Die Welt găzduieşte o amplă analiză consacrată protestelor din România, semnată de Boris Kalnoky, în care se arată că nu e suficient în România să câştigi nişte alegeri pentru a putea guverna, mai ales dacă ai de gând să guvernezi "abuziv". Deja în 2015, premierul de atunci, Victor Ponta, a trebuit să demisioneze după proteste de masă, provocate de un incident nepolitic: Incendiul de la Colectiv, soldat cu 64 de morţi. "Populaţia a recunoscut însă problema mai profundă. Normele PSI nu fuseseră respectate, localul nu avea autorizaţie să permită accesul atâtor clienţi iar toate acestea ar fi fost de neînchipuit în absenţa mitei plătite de proprietar diverselor autorităţi. A fost deci vorba de corupţie", subliniază autorul.

De la finele lunii ianurie, "corupţia a redevenit tema principală, şi toată Europa priveşte spre ţara din estul Europei. Zilnic, mii de oameni ies în stradă, la finele săptămânii trecute au fost mai bine de 100.000 de români. Se demonstrează ca niciodată. Nici măcar când s-a prăbuşit dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu nu au ieşit în stradă atât de mulţi oameni. Motivul? Un decret care dezincriminează corupţia dacă paguba se situează sub 44.000 de euro. Guvernul a retras ordonanţa la presiunile străzii, dar aceasta nu-i opreşte pe oameni", evidenţiază comentatorul.

Die Welt mai scrie că "România, cu cei 20 de milioane de locuitori ai săi este una din ţările cele mai sărace ale UE, şi care suferă cel mai mult din pricina corupţiei. Aceasta este boala paralizantă a ţării şi toţi ştiu şi simt asta. România nu va putea să înflorească niciodată atâta timp cât politicenii şi funcţionarii săi fură avuţia poporului." Dar România "este membră a UE şi o privire aruncată spre alte state ale UE îi face pe cetăţeni să fie furioşi. De ce nu poate ţara deveni la fel ca alte state europene, bine guvernate şi înfloritoare?", se întreabă Kalnoky.

Săptămânalul Die Zeit consideră că "Din estul Europei nu vine nimic bun. Mulţi occidentali ar fi de acord cu această propoziţie. Mulţi ar vrea să adauge: Să scăpăm de ei. De maghiarii care îl urmează orbeşte pe populistul Viktor Orban, de polonezii care i-au încredinţat ţara antiliberalului Jaroslaw Kaczynski, de cehi şi de preşedintele lor anti-islamist Milos Zeman, de slovacii conduşi de populistul de stânga Robert Fico. Cel târziu de la debutul crizei refugiaţilor, în 2015, între estul şi vestul Europei s-a căscat o falie adâncă. Atât de adâncă, încât trebuie puse o serie de întrebări fundamentale. Oare este locul nostru împreună? Sau suntem fundamental diferiţi, ireconciliabil? Extinderea spre est a UE apare brusc din perspectivă occidentală o mare neînţelegere, o greşeală istorică", scrie Ulrich Ladurner. Dar nu trebuie uitat, continuă el, că tocmai popoarele din centrul şi estul Europei au fost cele care, în urmă cu mai bine de 25 de ani, au ieşit în masă pe străzi, scuturându-se prin curaj şi sânge, de comunism. "Acum, că românii demonstrează iarăşi cu sutele de mii împotriva guvernului şi corupţiei generalizate, manifestaţiile au căpătat o însemnătate care depăşeşte graniţele României... Corupţia este un flagel de pe urma căruia suferă întreaga Europă de Sud-Est. Ea subminează administraţia publică, paralizează economia, perverteşte politica şi nutreşte lipsa speranţei. Oameni tineri părăsesc în masă ţările lor, scârbiţi de vechile elite incorijibile. De aceea nu trebuie să mire că demonstraţiile din România sunt urmărite cu atenţie în ţările vecine."

Die Zeit mai menţionează că demonstranţii români întâmpină un val de solidaritate în reţelele de socializare. "Şi tot mereu se pune întrebarea: de ce nu şi la noi? De ce nu şi în Serbia, în Bosnia-Herţegovina, în Albania, Muntenegru, Kosovo? Fiindcă motive de protest există cu prisosinţă şi în statele balcanice. Opoziţia din Albania, inspirată de protestele de la Bucureşti, a chemat la un miting antiguvernamental în data de 18 februarie...În România nu este vorba în prezent de viitorul Europei. Dar e vorba despre următoarea chestiune: După Ungaria şi, probabil curând şi Polonia, se va îndepărta şi o altă ţară de fundamentul statului de drept, pe care este clădită UE? Guvernul de la Bucureşti a retras până una-alta controversata ordonanţă, şi aceasta constituie un mare succes. Dar demonstranţii continuă protestul fiindcă nu au încredere în guvern. Evident, sute de mii de români au înţeles deja ceva ce occidentalii încep să priceapă abia de la alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA: Democraţia are nevoie de cetăţeni vigilenţi fiindcă altfel se pierde".

În sfârşit, ziarul elveţian de limbă germană Neue Zuercher Zeitung evidenţiază că opoziţia din România a suferit o înfrângere prin eşuarea moţiunii de cenzură la adresa guvernului. "Numai 161 de deputaţi au votat miercuri în favoarea moţiunii, şi ar fi fost necesare minimum 233 de voturi pentru schimbarea guvernului." După turbulenţele ultimelor săptămâni, "guvernul încearcă evident să îndrepte lucrurile spre normalitate. În acest sens a beneficiat de sprijin din partea Curţii Constituţionale, care a respins o plângere împotriva ordonanţei de urgenţă. În plus, de la retragerea ordonanţei, demonstraţiile s-au estompat. Totuşi, guvernul ştie că se află sub observaţie şi în cazul unor noi decizii controversate, lumea va ieşi din nou în stradă", consideră NZZ.

ag/ial