1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

O vizită pragmatică la Varşovia

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a propus să relanseze relaţiile româno-poloneze, care nu au funcţionat prea bine în ultimii ani în ciuda unor vădite interese comune.

Despre vizita sa la Varşovia preşedintele Klaus Iohannis a făcut la plecare o declaraţie succintă : ”Avem în vedere proiecte concrete de cooperare între România şi Polonia, în cadrul Uniunii Europene şi în NATO, cu accent pe cooperarea regională. Vom discuta şi tema securităţii, cu referire în mod special la chestiunea Ucraina. Atât România, cât şi Polonia au un interes major faţă de vecinătatea estică”. Preşedintele mai adăugase o mică nuanţă într-o postare pe facebook : „mă bucur că voi avea ocazia unui dialog constructiv şi pragmatic în ceea ce priveşte colaborarea noastră regională şi preocuparea comună faţă de situaţia din Ucraina.”

Ce înseamnă mai exact dialog ”pragmatic”? Nu este foarte clar, căci atributul acesta defineşte de regulă acele acţiuni care nu se încurcă în sentimente şi principii rigide. Este posibil ca, în accepţia preşedintelui Iohannis, ”pragmatic” să însemne mai curând ”înclinat către fapte”. Cu alte cuvinte preşedintele nu se duce la Varşovia ca să bifeze o acţiune ceremonială, ci cu scopul precis de a lua decizii şi de a le duce apoi la îndeplinire.

Faptul că vorbeşte puţin este deocamdată un mic impediment în a înţelege pe deplin semnificaţia acţiunilor sale. Un expert al situaţiei politico-diplomatice din fostul spaţiu sovietic, Armand Goşu, îşi manifestă însă speranţa că noul preşedinte al României a iniţiat o politică realistă şi pe deplin coerentă, pe care o duce la îndeplinire pas cu pas. Într-un interviu acordat lui Bartosz Marcinkowski de la New Eastern Europe, Goşu susţine că noua administraţie de la Bucureşti acordă în sfârşit Ucrainei importanţa pe care o merită în contextul securităţii întregii Europe, ceea ce va dinamiza şi relaţia cu Polonia. ”În accepţiunea fostului preşedinte Traian Băsescu, spune Armand Goşu, Ucraina era privită ca un stat eşuat care nu avea multe şanse de supravieţuire pe termen lung, ceea ce trecea mai curând drept un lucru bun. În ce priveşte Republica Moldova, preşedintele Iohannis propune o reformulare de principiu care să evite mai întâi de toate politicile schizofrenice de până acum: România susţinea pe de o parte suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei, iar pe de alta avansa proiecte de unire cu ea. În schimb o nouă abordare de politică externă în estul Europei mai coerentă şi mai realistă, întemeiată pe analiza experţilor şi nu pe emoţiile iscate de o istoriografie romantică ar fi de natură să iniţieze o nouă etapă în parteneriatul strategic dintre România şi Polonia”.

Vizita de acum a preşedintelui s-ar înscrie aşadar într-un plan simplu şi clar de consolidare a flancului estic al Alianţei Nord Atlantice care vizează o cooperare mai strânsă cu Varşovia şi Ankara, unde intenţionează de asemenea să meargă în viitorul apropiat. Preşedintele va vizita de asemenea Kievul tocmai pentru a pune în valoare faptul că Europa de est vede în Ucraina un avanpost de maximă importanţă strategică în înfruntarea cu Rusia. Pentru o imagine mai precisă să amintim că preşedintele României a vizitat anterior Berlinul şi că şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier a venit apoi la Bucureşti, ceea ce arată că România aprobă strategia adoptată de Germania în relaţia cu Rusia.

Dar poate nu este lipsită de interes nici descrierea pe care expertul din România o face relaţiilor româno-poloneze de până acum şi care s-ar fi blocat din mai multe motive: imaginea proastă a României în Polonia care îşi are un pandant şi aici, unde oficialii români se plâng de aroganţa şi lipsa de receptivitate a părţii poloneze. Urmarea a fost că cele două corpuri diplomatice nu au reuşit să stabilească nici măcar o agendă minimală comună, darămite să discute subiectele majore legate de Parteneriatul Estic, energia sau Balcanii. În consecinţă diplomaţii români şi polonezi nu s-au sprijinit niciodată reciproc la Bruxelles.

Iată prin urmare că ar exista şi destule motive ca preşedintele României să recurgă la întreg pragmatismul de care dispune chiar în sensul principal al termenului. Căci s-au depus în relaţiile româno-polone straturi succesive de antipatie, vizibile în declaraţiile extrem de iritate ale fostului preşedinte Băsescu din cursul anului trecut, şi peste care ar trebui acum să se treacă cu un salutar pragmatism.