1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

O victorie postumă a lui Djindjici?

Zoran Djindjici a fost arhitectul unei revoluţii paşnice în Serbia. Pe 12 martie 2003 a fost împuşcat mortal în faţa clădirii guvernului din Belgrad. Voia să edifice o Serbie democratică şi europeană.

Moştenirea politică a lui Zoran Djindjici, premierul sârb asasinat cu un deceniu în urmă, este prezentă încă în ţara sa. Boris Tadici, tovarăşul de drum al lui Djindjici, devenit la scurtă vreme după asasinat preşedintele Serbiei, spune că mandatul său în fruntea statului a fost consacrat apropierii de viziunile fostului premier, de modernizare şi europenizare a Serbiei. Totuşi, susţine Tadici, viziunile au adesea de suferit de pe urma constrângerilor politice. "A fost greu de materializat această viziune, fiindcă pleca de la premiza că Serbia va deveni în scurtă vreme membră a UE. Ori, situaţia esta mult mai complexă, şi cred că nici Zoran Djindjici nu ar fi reuşit să-şi înfăptuiască idealurile."

Boris Tadici a putut constata care sunt limitele partidei proeuropene imediat după ce a pierdut puterea. El a fost învins la alegerile de anul trecut de naţionalistul Tomislav Nikolici. Partidul Democrat al lui Tadici s-a prăbuşit între timp în sondaje, fiind, potrivit mass media, falimentar.

Zoran Jivkovici, fostul vicepremier al lui Zoran Djindjici, este foarte sceptic în privinţa situaţiei actuale din Serbia. Imediat după asasinat, el a preluat frâiele puterii pentru 40 de zile, cât a durat starea de necesitate. Tot el a coordonat operaţiunea poliţienească "Paloşul", de identificare şi capturare a ucigaşilor. Ei se află astăzi la închisoare, dar nici după un deceniu nu se ştie cine a fost organizatorul politic al crimei.

"Nimic nu s-a schimbat în bine în Serbia, dimpotrivă", afirmă Jivkovici. Ţara se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi atunci când a fost asasinat Djindjici, la care s-au adăugat şi altele noi în ultimii şapte-opt ani. "În primul rând e vorba de corupţie, care a ajuns la proporţii incredibile", spune Jivkovici, care tocmai a înfiinţat o formaţiune politică intitulată "Noul Partid", şi care vrea să rupă definitiv cu trecutul. Prin modernizarea Serbiei este posibilă o mai rapidă aderare la UE - aceasta este convingerea lui Jivkovici.

La 10 ani de la asasinarea lui Zoran Djindjici în Serbia s-a mai schimbat totuşi câte ceva. Persoanlităţile politice de atunci şi-au schimbat de câteva ori rolurile şi orientările. De exemplu Vojislav Koştuniţa, omul care l-a ajutat decisiv pe Djindjici să câştige alegerile în faţa lui Slobodan Miloşevici. Koştuniţa se numără astăzi între cei mai radicali adversari naţionalişti ai integrării europene a Serbiei.

Cu toate acestea, în ţară există o majoritate relativ stabilă pro-UE. Iar noul preşedinte Nikolici, adversarul de odinioară al lui Zoran Djindjici, face în linii mari ceea ce Bruxelles-ul aşteaptă de la el, fiind recompensat cu elogii din partea responsabililor europeni. Aparent, cei mai supuşi vasali de odinioară ai lui Miloşevici înfăptuiesc astăzi agenda politică proeuropeană a reformatorului asasinat.