1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

O sută de lumini - o sută de feţe

În 2010, bazinul Ruhr va deveni capitală culturală europeană, iar organizatorii manifestărilor ce vor avea loc cu această ocazie sunt de părere că imigranţii sunt o categorie ce nu trebuie ignorată.

default

RUHR 2010, proiect artistic prezentat in orasul Hagen. Strada decorata cu reclame luminoase conţinând cuvântul "punte" (tradus in mai multe limbi)

Polonezii sunt primii străini care s-au stabilit în bazinul Ruhr. Majoritatea a venit să munească în minerit sau în industria oţelului, la sfârştiul secolului al nouăsprezecelea. În secolul XX, în regiune au sosit numeroşi turci. În prezent, circa 10% din cei cinci milioane de cetăţeni care trăiesc în zonă sunt de origine străină. Familia Saeed, de exemplu.

În sufrageria familiei Saeed, din Moers, se găseşte o lampă pe abajurul căreia este inscripţionat în limba latină "Lux venit in mundun et dilexerunt homines magis tenebras quam lucem" (lumina a venit în lume, dar oamenii iubeau mai mult întunericul). Cel care a adus lampa este nimeni altul decât artistul Mischa Kuball.

În faţa unei camere de luat vederi, familia Saeed, ai cărei membri sunt de origine kurdă, povesteşte cum a emigrat în Germania. "Lumina rămâne la voi. Vă las această lampă care vă va aminti de întâlnirea noastră, dar şi ca un simbol care să vă dea putere. În schimb, voi lua povestea voastră cu mine", le spune artistul după încheierea filmărilor.

Istoria familiei Saeed va fi inclusă în colecţia "100 de lumini/100 de feţe", un proiect care prezintă istoria migraţiei în regiunea Ruhr, desemnată capitală culturală europeană în 2010.

Essen wird Europäischen Kulturhauptstadt 2010

108 familii sau persoane singure din 108 ţări vor depăna tot atâtea poveşti în faţa camerei de luat vederi. Fiecare film sau fotografie vor fi prezentate cu câte un exemplar din lampa lui Kuball. Expoziţia va putea fi vizitată în 2010 la Universitatea din Bochum, la muzeul Lehmbruck din Duisburg şi la noul centru cultural din Dortmund. Polonezii şi imigranţii veniţi la muncă din fosta Iugoslavie sau Turcia reprezintă doar un mic segment al acestui proiect. Sau cum spunea scriitorul şi dramaturgul Max Frisch "A chemat muncitori şi au venit oameni".

De pildă, Ammar Saeed: "Eu cred că sunt mai neamţ decât nemţii. Aşa-mi spun mereu vecinii. Sunt membru al unui partid, am făcut armata doi ani şi jumătate, aici am studiat, în cercul meu de prieteni şi clienţi sunt aproape numai germani. De curând am fost în Egipt. Am stat acolo două săptămâni. A treia sau a patra zi deja nu mai puteam! Abia aşteptam să mă întorc acasă, în Germania."

În timpul filmărilor pentru proiect, Mohammad, capul familiei Saeed, mulţumeşte de mai multe ori poporului german. Bărbatul vorbeşte numai limba arabă, iar copiii traduc "pentru că, deşi au venit aici acum mai bine de două decenii, nu au învăţat germana cum trebuie", spune Zeynab, fiica lui Mohammad. "Încerc să vorbesc cu tata germană, dar el refuză fiindcă este de părere că între noi ar trebui să conversăm numai în arabă. Ne spune mereu că trebuie să ştim bine limba maternă ca s-o putem transmite copiilor noştri."

Dincolo de intenţia artistului Mischa Kuball de a prezenta publicului larg istoria migraţiei în bazinul Ruhr, poveştile cuprinse în acest proiect au şi menirea de a înlătura prejudecăţile faţă de străini. "Tema principală este nestiinta. Aceasta netezeşte calea către propagandă, dar şi către populism, de exemplu în scopul marginalizării anumitor categorii sociale. În Germania întâmpinăm tot mai multe dificultăţi în a forma o comunitate din care să facă parte toată lumea", spune Mischa Kuball.

Autori: Aarni Kuoppamäki, Claudia Ştefan
Redactor: Laurentiu Diaconu-Colintineanu