O supravieţuitoare împărtăşeşte amintiri | Germania | DW | 01.02.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

O supravieţuitoare împărtăşeşte amintiri

"Ura este otravă" a declarat Anita Lasker-Wallfisch. Ea a supravieţuit la Auschwitz şi a vorbit în Bundestag cu ocazia comemorării victimelor nazismului. Pentru prima dată au fost prezenţi şi deputaţii AfD.

Berlin Holocaust Gedenkstunde im Bundestag | Anita Lasker-Wallfisch (picture-alliance/dpa/W. Kumm)

Anita Lasker-Wallfisch în Bundestag

Germania, a afirmat Anita Lasker-Wallfisch, s-a "comportat exemplar după război". Nimic "nu a fost negat", a adăugat femeia în vârstă, cu păr alb, care s-a deplasat din Anglia la Berlin pentru a se adresa politicienilor din Bundestag cu ocazia comemorării victimelor nazismului. În tinereţe a supravieţuit la Auschwitz şi Bergen-Belsen ororilor nazismului. Iar acum depune mărturie. Femeia în vârstă de 92 de ani nu a citit un mesaj ci a povestit prin ce a trecut.

A  copilărit la Breslau, capitala Sileziei, actualmente Wroclaw, în Polonia. Greutăţile şi şicanele împotriva evreilor luau amploare. Dar tatăl ei, Alfons Lasker, credea că nu va fi prea grav. Ani mai târziu părinţii şi-au pierdut viaţa în crimele în masă ale naziştilor. Anita şi sora ei Renate au ajuns la Auschwitz. "În numeroase cazuri oameni au fost aruncaţi de vii în cuptoare încinse. Şi asta am văzut. Dacă nu piereai direct la sosire în camera de gazare oricum nu supravieţuiai prea mult la Auschwitz". Cele două fete au scăpat totuşi cu viaţă. Anita Lasker-Wallfisch a fost salvată graţie muzicii. A cântat la violoncel în orchestra de fete a lagărului.

Cezură în rutina politică

A fost un discurs emoţionant. Lasker-Wallfisch îşi propusese de fapt, după Holocaust, să nu mai păşească pe tărâm german. Dar s-a decis totuşi s-o facă. La braţ cu preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier a pătruns cu paşi mărunţi în sala de plen a Parlamentului. Şi a depus mărturie în limba ei maternă.

"Ziua comemorării victimelor nazismului" există din 1996. Preşedintele de atunci al Germaniei, Roman Herzog, a stabilit ca aceasta să aibă loc în ziua de 27 ianuarie a fiecărui an, ziua eliberării lagărului de exterminare german Auschwitz de către militari sovietici. De atunci această zi este un fel de cezură în rutina politică. Steagurile de pe Bundestag sunt coborâte în bernă iar în sala de plen domneşte o atmosferă liniştită.

Dar la cea de-a 23-a comemorare lucrurile au stat un pic altfel. De la alegerile parlamentare din toamna anului trecut, în Bundestag este reprezentată şi formaţiunea populistă de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). În partid sunt şi oameni care bagatelizează Holocaustul, cărora crima în masă nazistă le miroase cumva. Şi deputaţii acelei formaţiuni s-au aflat în sala de plen, aproape toţi. Preşedintele federal Steinmeier, proaspăt întors dintr-o vizită în Liban, a condus-o la braţ pe Lasker-Wallfisch în sală, după care s-a aşezat lângă soţia sa pe unul din scaunele instalate în faţa primului rând.  Şi cei care negociază viitoarea mare coaliţie de guvernare au fost prezenţi. În spate, în tabăra creştin-democrată, aproximativ 25 de fotolii au rămas neocupate.

Wolfgang Schäuble înfierează xenofobia

În debutul manifestării comemorative a vorbit Wolfgang Schäuble, preşedintele Bundestagului, vreme de un sfert de oră. "Auschwitz face să pălească orice certitudine" a declarat el în repetate rânduri. În finalul cuvântării a făcut referire la noua xenofobie din Germania. "În fiecare zi la noi sunt atacaţi oameni fiindcă arată alfel şi fiindcă vorbesc altfel, fiindcă par străini şi urmează să rămână străini. Marea majoritate în ţara noastră nu este xenofobă şi nici pe departe nu este violentă", a evidenţiat el. Dar motiv de îngrijorare există.

Schäuble a avertizat că unii urmăresc să scindeze societatea. "Cine vorbeşte de popor dar nu se referă decât la o anume parte", acela delimitează. Discursul lui Schäuble a fost întrerupt de zece ori de aplauzele deputaţilor. Reprezentanţii AfD au aplaudat şi ei aproape de fiecare dată.

"Acest gest omenesc"

Lasker-Wallfisch a abordat tema refugiaţilor şi a amintit de problemele cu care s-au confruntat cei care nu au reuşit să fugă din Germania nazistă. "Pentru noi graniţele s-au închis atunci ermetic. Ele nu s-au deschis ca acum, graţie acestui gest omenesc incredibil de generos, de curajos, care a fost făcut aici". Afirmaţia aceasta a provocat apluaze furtunoase în rândul tuturor fracţiunilor parlamentare, mai puţin AfD.

Şi totuşi, discursurile de comemorare a victimelor nazismului au reprezentat şi în acest an o cezură în rutina Parlamentului şi au asigurat momente emoţionante. Au fost depuse mărturii personale care au mişcat auditoriul. Aceste mărturii au conferit identitate concretă milioanelor de victime. Ghetoul Varşoviei, lagărele de concentrare şi exterminare precum Bergen-Belsen, Ottmuth, Buchenwald, Theresienstadt, Auschwitz, au fost menţionate începând din 1996.

"Ura este pur şi simplu o otravă. În cele din urmă te otrăveşti singur", a avertizat Lasker-Wallfisch la finalul discursului. Şi atunci ca şi acum. În închiere ea a spus doar "Thank you". Toţi deputaţii s-au ridicat în picioare. Cu o oarecare întârziere şi cei ai AfD. Toţi, inclusiv vizitatorii din tribune, au aplaudat minute în şir. Când a părăsit sala de plen, femeia de 92 de ani nu a mai avut nevoie să o sprijine nimeni.

Christoph Strack