1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

O superputere lipsită de putere

Va învăţa Obama din greşelile trecutului? Îndoielile sunt tot mai puternice. Vraja de odinioară s-a risipit.

Prea puţin entuziasm după victoria preşedintelui care întruchipa speranţa americanilor în urmă cu patru ani. Trista realitate - fie că e vorba de economie sau politică - magia nu mai există.

Cert este că americanii l-au reales. De fapt, a fost mai mult un vot împotriva lui Mitt Romney decât în favoarea lui Barack Obama.

Nu-i de mirare. Obama, cel care promitea să îi unească pe americani, a reuşit - în ultimii patru ani - să adâncească şi mai mult falia din societate. Neînţelegerile dintre adversarii politici sunt mai evidente decât oricând. Dacă republicanii ar fi trimis în cursă un candidat mai bun, Obama nu ar fi avut nici o şansă.

Acest preşedinte trebuie să renunţe la aroganţă, să înveţe din propriile greşeli. În caz contrar, mandatele sale vor intra în istoria Statelor Unite ale Americii ca o perioadă de înfrângeri. Şomajul continuă să rămână ridicat. Datoria publică depăşeşte record după record. Infrastructura lipseşte. Accesul la studii superioare riscă să ajung un privilegiu destinat exclusiv bogaţilor. De reforma din sănătate iniţiată de Obama vor beneficia milioane de americani. Dar preţul plătit de întreaga societate este mult prea mare. Societatea americană nu îşi permite acum reforma şi alte acţiuni de caritate.

În următorii patru ani, Obama trebuie să se concentreze pe economie. El trebuie să vină în întâmpinarea republicanilor, să facă mai multe compromisuri. Obama trebuie să conducă, nu să medieze. Comparativ cu Mitt Romney, Barack Obama nu a învăţat niciodată să conducă. Unde să înveţe? Pe când era asistent social în Chicago? Sau lector la universitate?

Înainte de a deveni preşedinte, el nu a fost decât politician la nivel local sau senator, dar nu guvernator, precum Romney. Apropiaţii lui îl califică şi astăzi pe Obama ca fiind străin în propriul său Cabinet. Miniştrii aştepată în zadar poziţii clare din partea şefului lor.

Bilanţul său extern de până acum este dezamăgitor. Arabi, afgani, iranieni sau pakistanezi, cu toţii au aşteptat mai mult de la Obama. Nu şi-a respectat nici măcar promisiunea de a închide lagărul de la Guantanamo. Războiului din Irak a trebuit să îi pună capăt Obama, pentru că nu existau şanse de victorie. După 2014, Irakului îi va reveni greaua misiunea de a-şi coordona propriul destin.

Nici NATO nu mai este ce era cândva. La Washington tot mai mulţi se întreabă cui îi mai trebuie actuala alianţă nordatlantică. Dacă ar fi după voinţa preşedintelui, Balcanii trebuie să rămână în sarcina europenilor, pentru că el este mult mai interesat de China şi America Latină.

Ce se întâmplă cu Orientul Apropiat? Obama şi premierul Netanyahu sunt în contact telefonic, vorbesc mult, dar nu de bine unul despre celălat. Conflictul din Siria este pe punctul de a se extinde în tările învecinate. Sute de mii de creştini din Orientul Mijlociu şi Orientul Apropiat sunt obligaţi să-şi părăsească ţările de origine, Irakul, Siria sau Libanul.

Pe Obama nu îl preocupă aceste probleme. La Washington, se spune că "el conduce din spate". Traducerea rămâne la libera alegere.