1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

O scrisoare pierdută

În centrul atenţiei presei germane şi internaţionale se află astăzi divergenţele de opinie legate de aderarea Ucrainei şi a Georgiei. Editorialiştii vorbesc la unison despre un summit al disensului, un summit dramatic...

default

Preşedintele SUA, George W. Bush în timpul discursului ţinut la CEC (miercuri, 2.04.2008).

„Casa română de economii şi consemnaţiuni", scrie Süddeutsche Zeitung din München cu referire la "CEC-ul Mare", "este un cadru ideal pentru apariţia cuiva care vrea să-şi cheltuie economiile, investindu-le în tot ce i-a mai rămas după opt ani în fruntea celei mai puternice naţiuni din lume : în testamentul său politic. Astfel păşeşte George W. Bush în sala de marmură. Îşi ţine discursul de pe o poziţie uşor ridicată, precum un maestru de ceremonii la bursă, şi, după doar câteva minute, le dă tuturor de înţeles că este vorba despre ultimul fixing la cursul acţiunilor Bush, o notare pentru manualele de istorie. (…)
Ron Asmus, care a contribuit, în timpul administraţiei Clinton, la primele runde de extindere ale NATO, şi care în prezent lucrează pentru German Marshall Fund la Bruxelles, a declarat că 'Acest discurs a provocat în mod dramatic separarea participanţilor NATO în două tabere, a căror luptă va fi decisă în zilele următoare. Rezultatul va determina în mod decisiv moştenirea istorică a lui Bush. Va fi unul din cele mai dramatice summituri din ultimul deceniu' ”. Lecţii din trecut

Cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung consemnează în articolul intitulat „NATO se ceartă la Bucureşti pe marginea aderării Georgiei şi a Ucrainei“, mai întâi diferenţele la nivel argumentativ între cancelarul german, Angela Merkel, şi Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier.
Editorialistul se opreşte apoi asupra preşedintelui polonez, Leck Kaczynski, care le-a reproşat germanilor indirect uitarea propriului trecut istoric. În scrisoarea sa adresată celorlalţi 25 de aliaţi, Kaczynski aminteşte de momentul aderării Germaniei la structurile NATO, în 1955, când graniţele Republicii Federale nu erau recunoscute de toate statele europene, iar situaţia la Berlin era atât de tensionată încât ar fi putut declanşa cu uşurinţă un conflict armat. În acel moment, incomparabil mai delicat decât situaţia de faţă, Alianţa Nordatlantică a adoptat o decizie curajoasă", scrie Kaczynski, specificând în continuare că aceasta a fost cea mai importantă decizie de extindere a NATO din istoria Alianţei. “Amintirea acestei experienţe din trecut”, este mai departe preşedintele Poloniei, “contracarează argumentaţia celor care resping admiterea Ucrainei şi Georgiei în procesul MAP (Membership Action Plan)”.

O scrisoare pierdută

La Berlin, cotidianul conservator Die Welt discută altă scrisoare care sprijină oferirea unei perspective concrete de aderare Ucrainei şi Georgiei, de data aceasta autorii sunt însă mai numeroşi, anume statele Europei răsăritene. Bulgaria, Slovacia, Cehia, Slovenia, România, Estonia, Lituania şi Letonia au adresat o scrisoare comună secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, argumentând că : “extinderea NATO ar fi o contribuţie importantă pentru securitatea şi stabilitatea în Europa”. Pentru a nu turna gaz pe foc, scrisoarea a fost expediată neoficial. O indiscreţie probabil premeditată a avut grijă ca ea să parvină totuşi presei. Principalul motiv al pledoariei statelor est-europene în favoarea extinderii, este slăbirea Rusiei, scrie ziarul, deoarece după era Putin, mulţi vecini ai Rusiei se tem că la Kremlin se vor instaura din nou forţe antidemocratice. Apoi, afirmă editorialistul, majoritatea europenilor răsăriteni cred cu convingere în formula americană potrivit căreia răspândirea democraţiei în lume înseamnă automat extinderea NATO. În acest sens, conchide ziarul citându-l pe Karl Heimz Kamp de la NATO Defense College din Roma, problema centrală a Alianţei este absenţa unei politici consensuale faţă de Rusia. De aceea, această reuniune al nivel înalt este un summit al disensului.

Din aceeaşi perspectivă comentează şi ziarele internaţionale debutul summitului. Cotidianul liberal vienez Der Standard titrează “Criză la NATO”. La Varşovia, ziarul conservator polonez Rzeczpospolita consideră respingerea solicitării preşedintelui Bush de a admite Ucraina şi Georgia imediat în planul MAP drept “Un test al independenţei NATO”. La Repubblica din Roma consideră această atitudine a statelor europene “o premieră în cadrul Alianţei”, şi tot la Roma, Il Messagero titrează salutar : “Bătrânul continent a îndrăznit să spună ‘nu’”.