1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

O schimbare politică neîncheiată

Alegerile locale au marcat o schimbare politică semnificativă, mai ales în Bucureşti, dar de data aceasta este mai greu de anticipat ce se va întâmpla la legislativele din toamnă.

După aceste alegeri s-ar părea că PDL îşi organizează rezistenţa în câteva judeţe din Transilvania. Clujul este, în orice caz, ultima redută a unui partd care a suferit o mare înfrângere.

Potrivit numărătorii paralele a partidelor, PDL ar fi câştigat şi primăria muncipiului (Emil Boc) şi preşedinţia consiliului judeţean. Uniunea Social Liberală a câştigat Capitala şi patru din şase sectoare, dar PDL a pierdut peste tot în Bucureşti.

Există şi alte câteva victorii semnificative în ţară ale USL , cum este cea de la primăria Craiova sau de la preşedinţia Consiliului judeţean Suceava, în rest rezultatele fiind oarecum previzibile.

Potrivit numărătorii paralele a PDL , fostul partid de guvernământ ar fi reuşit să obţină la capătul acestor alegeri 21% din voturi, iar USL 51%, dar aceste date sunt contestate de USL .

Primele rezultate parţiale oficiale (care se mai pot schimba pe parcurs), arată că USL a obţinut la consiliile judeţene 52.06%, iar PDL abia 13,25%. Totuşi este de semnalat că PDL a candidat în multe locuri sub alte nume, (”mişcare”, ”alianţă”, ”uniune” etc) în cadrul unor asocieri cu alte partide. Or, dacă am aduna toate aceste”resturi”, se mai obţin 8,43%, care ar putea fi atribuite, practic, tot Partidului Democrat Liberal.

Predicţii nesigure

A existat o tradiţie în România ca la alegerile locale votul pentru consiliile judeţene să fie reţinut ca indiciu important pentru ce s-ar putea întâmpla la alegerile legislative. Dar dacă va fi adoptat sistemul majoritar, toate aceste calcule nu mai contează.

Votul pentru consiliile judeţene este un vot proporţional, care se regăsea aproape identic în votul pentru parlament, desfăşurat în aceleaşi circumscripţii judeţene. În sistemul circumscripţiilor uninominale (fără corecţie proporţională), statistica votului politic pe judeţe nu mai este însă relevantă. De aceea ne găsim pentru prima dată într-o situaţie cu totul nouă.

Potrivit datelor parţiale cu semnificaţie proporţională, pe locul al treilea se află Partidul Poporului-Dan Diaconescu, care a obţinut 8,02%, urmat de UDMR cu 7,22%, şamd. Dar dacă UDMR ar putea să-şi reproducă proporţia acesta în Parlament (ţinând cont de derogările făcute la legea electorală), celelalte partide nu se mai pot aştepta la acest lucru. Este de bănuit că USL va obţine mai mult de 52%, iar PDL mai puţin de 20%, dar, fără o analiză atentă în fiecare colegiu, orice predicţie este foarte riscantă.

De exemplu, Partidul Civic Maghiar, care a fost susţinut puternic în această campanie de preşedintele Parlamantului de la Budapesta, a obţinut în vot proporţional abia 0,75%, iar Partidul Popular Maghiar din Transilvania 0,55%. Este posibil însă ca PCM sau PPMT să câştige mai mult prin vot uninominal sau, dimpotrivă, să nu obţină niciun mandat.

De asemenea se vede că Partidul Poporului-Dan Diaconescu a obţinut un număr de voturi important, ţinând seama de prezenţa sa politică reală în teritoriu, dar care nu îl ajută prea mult în sistem majoritar. Cele 8% ale PPDD ar putea însemna zero mandate în Parlament.

Toate acestea ne arată că lupta politică nu este încheiată şi că predicţiile sunt nesigure. Dacă votul majoritar va fi în cele din urmă adoptat, abia la toamnă am putea observa adevărata dimensiune a schimbării politice.