1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

O scânteie ajunge

Ajunge o scânteie şi butoiul cu pulbere se aprinde: e situaţia din Diyala, o provincie irakiană multietnică şi muticonfesională în care tensiunile au sporit din nou, din pricina retragerii soldaţilor americani.

default

În România comunistă, chiar şi o singură scânteie, după cum se numea „organul" tipărit al partidului comunist, s-a dovedit a fi prea mult. Rebotezată după revoluţie, când şi-a atribuit numele de „Adevărul", propaganda fiţuicii numite Scânteia a otrăvit vreme de multe decenii comuniste minţile şi sufletele românilor. La fel au funcţionat maşinăriile de răspândire a urii de clasă şi în alte state comuniste. Până în clipa în care lupta cot la cot a muncitorilor şi intelectualilor polonezi s-a soldat cu o imensa victorie a înfiinţării Solidarităţii.

Neue Zuercher Zeitung marchează evenimentul petrecut acum exact 30 de ani semnalând că urmaşii sindicaliştilor liberi de odinioară, care au contribuit decisiv la implozia sistemului totalitar de tip sovietic, şi-au celebrat jubileul în condiţii de mare zâzanie politică. Din pricina ei, fostul lider al Solidarităţii, Lech Walesa a refuzat să participe la manifestarea aniversară.

Gîlceava şi tensiunile îi dezbină pe europeni şi în chestiunea romilor din Franţa. Acelaşi ziar elveţian semnalează încordarea care, la Paris, se menţine la cote înalte şi după conferinţa de presă a miniştrilor francezi de Interne şi al Imigraţiei, Integrării şi Identităţii Naţionale, Hortefeux şi Besson. Cei doi demnitari au justificat, o dată în plus, repatrierile de romi în România şi Bulgaria. Potrivit bilanţului lor provizoriu, poliţia ar fi evacuat 128 de terenuri „ocupate ilegal" şi ar fi retrimis în România şi Bulgaria aproape 1000 de romi. Între aceştia ar fi fost expulzaţi 151, ceilalţi reptriindu-se „voluntar". Numărul total al romilor repatriaţi în 2010 este, potrivit aceloraşi surse, de 8300. Ziarul semnalează şi perpetuarea criticilor la adresa demersurilor franceze, formulate nu doar de opoziţia de stânga, ci şi comitetul ONU contra rasismului precum şi de Biserica Romano-Catolică. Presiunile exercitate de Uniunea Europeană asupra Franţei ar fi sporit, iar Guvernul suedez s-a arătat alarmat şi a cerut adoptarea de măsuri de apărare a romilor. Doi miniştri de la Stockholm au subliniat că „statele Uniunii care şicanează grupuri etnice trebuie pedepsite prin sancţiuni economice".

În ce-l priveşte, premierul francez Fillon a regretat excesele retorice ale politicii de securitate pariziene dar a justificat expulzările afirmând „că nu constituie o discriminare să spui că 15 la sută din delictele comise de minori pe străzile franceze sunt săvârşite de tineri români". Potrivit lui, deschiderea frontierelor europene a devenit, în asociere cu libertatea de mişcare şi lipsa de integrare a romilor români, o problemă".

Multă cerneală continuă să curgă şi pe tema şanselor reduse de succes ale negocierilor directe de pace israeliano-palestiniene, care au debutat în capitala SUA. Sângerosul atentat comis marţi seara de extremiştii palestinieni lângă Hebron reprezintă expresia voinţei Iranului şi a grupării teroriste Hamas (sponsorizate de iranieni) de a torpila tratativele încă înainte ca ele să debuteze, consideră ziarul israelian Jerusalem Post. În atacul asupra unui automobil circulând pe un drum de legătură de pe malul apusean al Iordanului au fost împuşcaţi patru tineri israelieni, între care şi părinţii a cinci copii.

Alte ziare apusene se arată indignate de ameninţările proferate de presa iraniană la adresa soţiei preşedintelui Franţei, care a protestat împotriva lapidărilor de femei acuzate de adulter, o execuţie reintrodusă în Iran la iniţiativa actualului preşedinte Ahmadinedjad. Mesajul acestor ameninţări e clar. Franţei şi întregii lumi li se indică să nu se amestece în treburile interne iraniene, scrie în context Corriere della Sera din Milano. În fine, ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung scoate în evidenţă ceea ce califică drept neruşinarea ieşită din comun a dictatorului libian Gaddafi. Liderul de la Tripoli a lansat în Italia un apel la islamizarea Europei. În plus Gaddafi dă semne să şantajeze bătrânul continent, căruia îi cere cinci miliarde de euro anual pentru combaterea emigrărilor ilegale. În privinţa nebuniilor periculoase la care se dedă Gaddafi, ziarul se întreabă cât timp le vor mai tolera oare politicienii europeni.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Cristian Ş tef ă nescu