O sărbătoare naţională ce inspiră teamă

“Întreaga lume aşteaptă ziua de 30 iunie - transferul puterii civile către irakieni, guvernului interimar sub premierul Ijad Allawi - însă extremiştii demonstrează prin terorism sângeros că nu-i atribuie nici urmă de valoare” – constată cotidianul, german FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG în evaluarea situaţiei din Irak. “În realitate, după 1 iulie nu se vor schimba multe. Militarii străini vor rămâne în Irak, fiindcă ţara încă nu e capabilă să-şi asigure securitatea. Ceea ce va oferi în continuare pretexte atentatelor extremiştilor proveniţi din taberele fostului partid Baath sau ale islamiştilor.”

După ziarul italian IL MESSAGGERO: “...în loc de sărbătoare naţională, 30 iunie poate deveni ziua doliului naţional, a unui război de mult anunţat, pentru cei care trăiesc la Bagdad şi în restul ţării. E just că ar putea semnala începutul unei cotituri, dar pentru irakianul de rând are o singură semnificaţie: îi inspiră teamă.”

Având în vedere prestaţiile deseori minore ale poliţiei şi apărării civile irakiene, ziarul elveţian TAGES-ANZEIGER nu are înţelegere pentru speranţele legate de mulţi irakieni de noul lor guvern, dar le estimează: “...drept unică licărire de lumină la orizont. Abia când lupta spirituală şi morală contra gherilei va deveni o mişcare populară, răscoala îşi va pierde suportul în populaţie. În cazul nereuşitei acestui proces, transformarea politică e condamnată eşecului, cât despre alegeri, în dimensiunile actuale ale violenţei nu sunt imaginabile.”

Schimbare de temă: neîncrederea Statelor Unite faţă de Tribunalul Penal Internaţional de la Haga. Cotidianul KOMMERSANT, de la Moscova, exprimă înţelegere şi se întreabă: “Cui foloseşte acest Tribunal Penal Internaţional? State democratice cu sistem de drept funcţional n-au nevoie de el. Regimuri autoritare şi state cu justiţie subdezvoltată sau dependentă nu-l vor. ONU este interesată în implicarea ca membri a cât mai multe state aşa-zis “răuvoitoare”. Fiindcă ar fi nevoite să extrădeze tribunalului pe cei mai inumani dintre criminalii lor. Este categoria în care desigur că Statele Unite nu au ce căuta. Dar se resimte interesul tacit al Europei de a judeca tocmai Statele Unite."

La finele ediţiei, şi fiindcă tema este de actualitate, opinia critică a ziarului austriac KURIER cu privire la aplicarea torturii în combaterea terorismului. “Măcar şi circumstanţa că la baza americană de la Guantanamo se află doar 12 membri ai Al Qaeda între cele 600 de persoane reţinute de peste doi ani acolo – fără statut juridic şi deci fără drepturi – evidenţiază soiul de efecte secundare ale războiului antiterorist. Se subminează astfel - discret şi tenace – valorile de care lumea occidentală a fost pe drept cuvânt mândră şi prin care s-a deosebit masiv de cea islamică. Astăzi se discută deja în cercuri serioase dacă tortura nu poate fi totuşi – măcar sporadic – un mijloc legitim. De reţinut: cu referire la suspecţi şi nu la vinovaţi. Cine înlătură zăgazul spre tortură poate fi sigur că bate calea înapoi, spre evul mediu, că instigă la ură în loc să fie pildă demnă de urmat".