1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

O reală schimbare sau doar un alt document?

Miniştrii europeni de Interne propun noi reguli privind preluarea refugiaţilor, în orice caz numai în anumite condiţii. De asemenea, şi acţiunile de salvare a imigranţilor sosiţi în bărci ar putea fi restricţionate.

Crizele din vecinătatea Europei, în Siria, Irak şi nordul Africii, au dus la creşterea numărului de persoane care caută protecţie în ţările spaţiului comunitar. "Atât de mulţi refugiaţi nu s-au mai înregistrat de la Al Doilea Război Mondial încoace", a afirmat ministrul federal de Interne, Thomas de Maiziere, în cadrul reuniunii organizate la Luxemburg.

Conform Eurostat, în prezent, cinci ţări europene - printre care şi Germania - preiau 75% din imigranţii ilegali care ajung în Europa. O situaţie inacceptabilă, în opinia ministrului de Maiziere şi a comisarului european Cecilia Malmström. "Toate statele vor trebui să-şi asume răspunderea. În prezent, numai jumătate dintre acestea primesc refugiaţi. Însă toate cele 28 de ţări membre ar trebui să accepte refugiaţi sau să-i preia de la statele suprasolicitate", a cerut Malmström.

La propunerea Franţei, Germaniei şi Italiei, miniştrii de Interne au stabilit o serie de măsuri în vederea reducerii numărului de imigranţi ilegali şi de împărţire a refugiaţilor între state. Angajamentul pe care reprezentanţii ţărilor membre ar urma să şi-l asume în următoarele săptămâni sau luni e un mare succes, crede ministrul german de resort. Cu toate acestea, rămâne şi să mai fie pus în aplicare. "În actualele condiţii va fi foarte greu", a avertizat de Maiziere.

Critici la adresa Italiei

Scepticismul politicianului german este justificat. Multe au stabilit miniştrii europeni de Interne în politica privind migraţia şi nimic nu s-a întâmplat până acum. De data aceasta, cu participarea Libiei, europenii sunt decişi să anihileze bandele de traficanţi de persoane care încasează sume uriaşe de pe urma transporturilor prin Marea Mediterană.

Thomas de Maiziere

Thomas de Maiziere

Ţările europene ar urma să înregistreze refugiaţii nou-sosiţi prin colectarea amprentelor digitale. Deplasarea acestora în spaţiul Schengen ar urma să fie vizibil îngreunată. Această regulă, valabilă deja de multă vreme, nu se respectă mai ales din cauza Italiei care nu se ocupă suficient de refugiaţi şi le permite să se piardă în mulţime sau chiar să călătorească în alte state europene.

Ministrul de Maiziere s-a oferit să ajute statele din sudul continentului cu echipament si personal. În orice caz, Italia nu se află la prima ofertă de acest fel, însă până acum n-a reacţionat. Roma a primit fonduri europene de sute de milioane de euro pentru centrele de preluare a refugiaţilor şi înregistrarea acestora, dar banii s-au scurs în altă parte.

Pentru cote de refugiaţi

Dacă toate ţările membre vor înregistra imigranţii sosiţi pentru a permite o evidenţă clară a acestora, ministrul german Thomas de Maiziere este dispus să treacă peste Acordul de la Dublin. Acesta prevede ca refugiaţii să rămână în ţara prin care au pătruns în spaţiul european. În prezent, însă, ministrul federal de Interne îşi poate imagina o împărţire a imigranţilor după cote prestabilite - cum de altfel au cerut până acum multe organizaţii internaţionale ca Amnesty International sau Pro Asyl.

Ministrul de Maiziere nu poate spune deocamdată dacă Germania va trebui să preia mai mulţi sau mai puţini refugiaţi ca acum. Dar pentru Italia, care până în toamna acestui an a recuperat din apele Mediteranei peste 100 000 de imigranţi prin operaţiunea "Mare Nostrum" va fi, cu siguranţă, mult mai bine. Raportat la mărimea populaţiei, Suedia şi Malta sunt ţările care au primit cei mai mulţi refugiaţi. Cei mai puţini au ajuns în Portugalia şi Polonia. Din păcate, o împărţire echitabilă a acestora este benevolă - a spus comisarul european Cecilia Malmström: "Avem bani, instrumente politice şi argumente la dispoziţie, dar nu putem obliga niciun stat membru. Sperăm, totuşi, ca fiecare ţară să simtă că are şi o asemenea răspundere."

Malta Mittelmeer Bootsflüchtlinge 20.07.2014

Malta, 2014

"Triton" în loc de "Mare Nostrum"

Europenii au decis introducerea unei noi operaţiuni de salvare în Marea Mediterană şi în jurul coastelor Italiei. Operaţiunea "Triton" va lua startul în noiembrie cu ajutorul a trei vapoare şi două elicoptere. Aceasta ar putea înlocui misiunea italiană "Mare Nostrum", pornită în urmă cu un an. Ministrul italian de Interne, Angelino Alfano, doreşte să pună capăt operaţiunii "Mare Nostrum" cât mai curând posibil din cauza costurilor de cca. 9 milioane de euro lunar.

"Triton" vizează numai supravegherea apelor italiene, nu şi pe cele ale Libiei. Organizaţia "Pro Asyl" a numit preconizata operaţiune un dezastru. Uniunea Europeană îşi înalţă un nou zid, iar numeroşi refugiaţi riscă să piară în apele Mediteranei. În loc de reducerea operaţiunii "Mare Norstrum", în Marea Mediterană ar fi nevoie de un serviciu de salvare care să acţioneze pe arii extinse.

De Maiziere critică "Mare Nostrum"

Thomas de Maiziere şi alţi miniştri europeni văd lucrurile altfel. "Mare Nostrum" a salvat vieţi, dar le-a şi livrat bandelor de traficanţi un model de afacere ideal. Conştienţi de faptul că vasele italiene îi vor recupera din apele mării, mult mai mulţi imigranţi ca înainte s-au lăsat pe mâinile călăuzelor şi au pornit către Europa.

"Mare Nostrum" a fost gândită ca o misiune de salvare, dar a devenit o punte către Europa - mai ales pentru cei veniţi prin Libia. "Traficanţii câştigă miliarde. Mii de oameni au murit. Vrem să împiedicăm toate acestea, să cooperăm mai strâns cu ţările lor de origine şi să reducem numărul imigranţilor ilegali", a declarat de Maiziere.

Criticile la adresa statelor sudice l-au iritat pe ministrul e al Afacerilor Interne, Argyris Dinopoulos. În fond, în Grecia, Bulgaria şi Italia sosesc cei mai mulţi imigranţi, deci aceste ţări sunt suprasolicitate. "Gândiţi-vă la lungimea graniţelor noastre şi la cele 6000 de insule pe care le avem şi-apoi, ţinând seama de criza economică, vă rog să-mi spuneţi cine ar fi făcut faţă mai bine unei asemenea provocări? Nimeni! Iar Europa ştie lucrul ăsta."