1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

"O provocare europeană pe termen lung"

Directorul ştiinţific al Institutului federal pentru studii ştiinţifice estice şi internaţionale din Köln, Heinz Brahm, a acordat Deutsche Welle un interviu în exclusivitate pe marginea expulzării romilor din Franţa.

default

Se poate califica expulzarea a opt mii de romi din Franţa drept o măsură justă ? Dr. Heinz Brahm, directorul ştiinţific al Institutului federal pentru studii ştiinţifice estice şi internaţionale din K ö ln explică:

"Este un lucru ieşit din comun că este expulzat un întreg grup etnic. Va fi foarte greu de demonstrat că întregul grup, adică fiecare persoană în parte, nu exercită o activitate profesională regulată, ci trăieşte pe spinarea statului social. Până şi Comisia Europeană priveşte aceste măsuri cu îngrijorare.

De cealaltă parte trebuie să recunoaştem că sistemele sociale ale tuturor statelor membre ale UE sunt foarte împovărate în prezent, nemaiputând face faţă indemnizaţiilor pentru fiecare solicitant. Cu toate acestea, expulzarea în masă este ieşită din comun mai ales într-o ţară legată de drepturile omului impuse de Revoluţia Franceză".

"Eu înţeleg grijile Franţei", continuă Heinz Brahm, "în legătură cu plăţile la care este supusă, mă refer la costurile asistenţei medicale pentru romii bolnavi, de pildă, la teama de a nu putea face faţă acestei situaţii. De aceea se intenţionează instituirea unui exemplu în vederea stopării imigraţiei. Se doreşte amplasarea unei bariere astfel încât să nu vină şi mai mulţi romi pe viitor. Sunt sigur că la Paris sunt conştientizate toate dificultăţile în această privinţă, create şi persoanelor afectate direct, dar politicienii cred că este o măsură necesară", explică directorul institutului din Köln.

Romii occidentali integraţi

La întrebarea, dacă romii naturalizaţi în Germania se deosebesc bunăoară de cei din Bulgaria, Heinz Bra h m răspunde:

"În Germania, romii trec neobservaţi în masa populaţiei, dar cred că acest lucru se datorează bunăstării din perioada miracolului economic, care a permis acordarea unor ajutoare substanţiale romilor. Germania şi-a asumat o mare vină faţă de romi în perioada nazistă, în care romii au fost ucişi în masă, iar germanii sunt obligaţi să-i sprijine pe urmaşii celor care au avut de suferit. Nu ştiu, e posibil să fi fost diferenţe mari în materie de şcolarizare şi de educaţie, între romii din Germania şi cei din Bulgaria. Pot spune însă doar că nivelul de inteligenţă al romilor din Germania se deosebeşte foarte clar de cel al romilor bulgari, de pildă. Nivelul este mult mai înalt, romii germani sunt mult mai cultivaţi şi vorbesc, în opinia mea, destul de bine limba germană. Şi o parte dintre ei exercită, în mod evident, o activitate profesională regulată. În schimb romii din România şi Bulgaria se deosebesc deja de la prima vedere de restul populaţiei din cele două ţări. În Bulgaria se remarcă şi ghetourile romilor din anumite oraşe".

O problemă de educaţie

În Europa, populaţia romilor se ridică la 11 milioane. Putem vorbi prin urmare de o problemă pan-europeană sau este doar o problemă individuală a anumitor state?

"În mod evident este o problemă doar a anumitor state. Nu se cunosc probleme create de romii francezi sau de cei spanioli. Dacă se vorbeşte despre probleme, ele sunt mai degrabă desprinse din folclor. Cred că romii se deosebesc fundamental de restul populaţiei în mod special în sudestul Europei, unde nivelul de viaţă este scăzut. UE a atras mereu atenţia în rapoartele de ţară asupra acestui fapt, înaintea aderării celor două state la structurile europene, şi a avertizat faţă de faptul că nu s-a întreprins destul pentru ameliorarea situaţiei minorităţii rome.

În Olanda şi Marea Britanie, nivelul cultural al romilor imigraţi din sudestul Europei este atât de scăzut faţă de restul populaţiei încât integrarea lor va fi extrem de dificilă. Va dura câteva decenii până ce romii din România şi Bulgaria vor putea fi integraţi cu adevărat în societate, tocmai din cauza faptului că nivelul educaţiei lor nu este prea ridicat. Copiii trebuie aproape forţaţi să meargă la şcoală. Apoi, puterea lor de concentrare nu este prea mare deoarece ei suferă la şcoală un adevărat şoc cultural, neputând să indentifice cunoştinţele predate cu cele dobândite acasă. Trebuie abolite, de asemenea, o serie de prejudecăţi de ambele părţi, pentru a putea obţine progrese. Trebuie, de asemenea, luptat împotriva unei rezistenţe puternice deoarece nu poate fi ignorată voinţa părinţilor şi a copiilor de a se împotrivi şcolarizării".

Solidaritate pe termen lung

UE va acorda României şi Bulgariei subvenţii pentru programe de integrare a romilor. Este integrarea lor doar o chestiune de bani?

"Nu, este şi o chestiune de angajament. Dar trebuie amintit că şi încercările de integrare a romilor din perioada comunistă au eşuat aproape în întregime. Avem aici o provocare la nivel european pe termen lung. Şi, desigur, este nevoie de solidaritatea tuturor cetăţenilor europeni pentru a se putea rezolva această problemă. Altminteri UE nu este bună de nimic dacă reacţionează la probleme majore doar cu ameninţări şi expulzări. Acestea sunt doar măsuri extreme care trebuie justificate în faţa legii".

În cele din urmă, potrivit lui Brahm, Franţa şi UE par să îi trateze diferenţiat pe romii bulgari faţă de cei români, fiind mai critică faţă de România. Explicaţia ar consta, în opinia sa, în faptul că în Bulgaria au fost luate măsuri mai ample de rezolvare a problemelor legate de romi, politicienii bulgari ţinând mai mult cont de recomandările UE decât clasa politică de la Bucureşti.

Autor: Yardanka Yordanova/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor: Petre M. Iancu

Vă mai recomandăm