O privire anticipativă asupra anului viitor

Proiectele eşuate în acest an ar putea fi reluate anul viitor. Modificarea Constituţiei a fost blocată de Curtea Constituţională printr-o decizie controversată, care a consolidat poziţia preşedintelui Traian Băsescu. În acest context, monocameralismul ar putea fi readus în discuţie. Proiectul de modificare a Constituţiei elaborat de USL are multe aspecte pozitive în ciuda campaniei de discreditare organizate de partida prezidenţială, dar conţine totuşi un punct slab: nu reuşeşte să diferenţieze suficient de convingător funcţiunile celor două camere ale Parlamentului. Dacă în cele din urmă bicameralismul susţinut de PSD, PNL şi UDMR va eşua în România, va fi din cauza faptului că proiectul de reformă nu a fost suficient de îndrăzneţ şi clarvăzător. Ca să poată combate eficient populismul monocameralismului prezidenţial, bicameralismul ar trebui să propună ceva concret şi inteligibil în favoarea cetăţenilor şi, prin urmare, ar trebui să fie însoţit de o descentralizare reală a administraţiei. Este adevărat că guvernul, după ce preşedintele Băsescu a blocat revizuirea Constituţiei, a încercat să adopte o reformă a administraţiei care ar delega multe atribuţii ale Centrului către judeţe, dar reforma nu a fost corelată cu bicameralismul. O reformă coerentă ar fi pretins ca Senatul să devină o cameră în care să fie reprezentate administraţiile locale cu atribuţii sporite.

În fine se pare că nu mai există voinţă politică pentru realizarea regionalizării. Toate partidele s-au împiedicat de chestiunea maghiară. Traian Băsescu şi Emil Boc capotaseră în 2011 din acelaşi motiv. USL a călcat pe exact aceleaşi urme şi proiectul a fost blocat. Am asistat anul care s-a încheiat la cea mai mare manifestaţie din ultimii 20 de ani a maghiarilor din România, provocată de tentativa desfiinţării judeţelor secuieşti.

În consecinţă USL a fost tentată să adopte o descentralizare în beneficiul judeţelor şi să renunţe tacit la regionalizare. Dar în aceste împrejurări ar fi mai greu să argumentezi că e nevoie de două camere ale parlamentului. USL riscă să eşueze în tentativa sa de argumentare a bicameralismului. Nu ar fi de mirare în această împrejurare ca preşedintele să iniţieze, aşa cum a promis, la un moment dat, un nou referendum privind desfiinţarea Senatului.

În orice caz, preşedintele, Traian Băsescu, a dat de înţeles că intenţionează să blocheze şi proiectul descentralizării administrative, făcând apologia ”statului naţional unitar”. A fost fie un regres dramatic la limbajul politic al FSN din anii 90, fie, cel mai probabil, o pură demagogie opoziţionistă. Cert este că preşedintele şi opoziţia parlamentară nu s-au implicat în dezbaterea publică, nu şi-au dat silinţa să argumenteze un punct de vedere sau altul, preferând tactica boicotului.

În aceste condiţii o reformă amplă şi coerentă a administraţiei nu pare să mai fie posibilă.

Un alt subiect care ar putea reveni este cel al exploatării miniere de la Roşia Montana. Primul ministru a dat de înţeles că pregăteşte un nou proiect de lege a minelor, menit să ofere baza legislativă pentru deschiderea multelor exploatări închise în trecut, dar se bănuieşte că va căuta să strecoare şi prevederi în favoarea exploatărilor controversate. La acest capitol preşedintele şi Opoziţia nu vor avea nicio rezervă. Numirea lui Toni Greblă ca judecător la Curtea Constituţională a fost în mod aparent surprinzător aplaudată şi de preşedintele Traian Băsescu, ceea ce arată că ”partidul minier” a câştigat teren la toate nivelurile. Nu regionalizarea, bicameralismul sau relaţia preşedinte-guvern ar putea fi marea miză constituţională a anului 2014, ci chestiunea exproprierilor în favoarea marilor companii.