1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

O prinţesă renană pe tronul României

A fost un an bun pentru Carmen Sylva. Cel puţin în Germania, unde, în decurs de câteva luni, au apărut trei cărţi dedicate memoriei prinţesei Elisabeth von Wied, devenită regină a României.

default

De pe bancnotele României lipseşte un chip feminin. Mai multe organizaţii non-guvernamentale au lansat ideea unei petiţii - adresată guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu - având ca obiectiv tipărirea primei bancnote cu imaginea unei personalităţi feminine. Cine va fi această "primă doamnă" a leului încă nu s-a decis.

Dar printre cele care merită din plin această onoare se numără şi regina Elisabeta. A fost puternică atunci când unei femei nu i se cuvenea încă să fie, oricât de soţie a regelui ar fi fost ea. Or, Elisabeta chiar a fost mai mult decât soţia lui Carol: a fost cu adevărat o regină a României.

Silvia Irina Zimmermann studiază, de mai mulţi ani, istoria prinţesei Elisabeth von Wied, ajunsă, alături de soţul ei Carol de Hohenzollern, pe tronul României într-o perioadă în care ţara încă îşi mai căuta locul pe hartă printre interesele marilor puteri ce controlau Europa.

După ce a scris şi publicat două lucrări ("Regina poet" şi ""Vraja regatului îndepărtat"), cea mai recentă reuşită a cercetătoarei germane originară din România este traducerea, apărută la editura Ibidem din Stuttgart, a biografiei scrise, la Paris, de Gabriel Badea-Păun despre "prinţesa renană de pe tronul României".

Gabriel Badea-Păun a lucrat ani la rând la această poveste a vieţii reginei Elisabeta, adaptând-o în funcţie de publicul căruia i se adresa: p rima ediţie a acestei biografii, din 2003, fusese scrisă în limba franceză, "pentru un public francez", povesteşte autorul.

"Cantitatea de informaţie era cea pe care publicul francez o putea înţelege repede. Ultima biografie a reginei, în limba franceză, datează din 1904. Era complet necunoscută. Pentru cea de-a doua ediţie, în limba română, am completat cu peste 150 de noi pagini cu lucruri găsite între timp - iar în ediţia germană am adăugat amănunte despre contactele pe care le-a avut în Germania şi care nu fuseseră la fel de relevante pentru publicul francez sau român. Ediţia germană are şi mai multe ilustraţii primite de la dr. Hans-Jürgen Krüger, arhivistul principelui de Wied, şi o postfaţă scrisă de Silvia Irina Zimmermann, despre literatura Carmen Sylvei şi despre cum această literatură a contribuit, şi ea, la cunoaşterea României".

"A fost uitată pentru că, se spunea, a fost regină", regretă Silvia Irina Zimmermann o nedreaptă atitudine a posterităţii faţă de Carmen Sylva. "A încercat, prin literatură, să se facă cunoscută, să îşi construiască un mit al ei ca regină ajutătoare. Pentru că nu a avut copii, a încercat să ajute România prin poziţia ei, să o ajute să fie cunoscută în vest.

Acest lucru este ignorat în România, unde, de obicei, se vorbeşte despre Maria că ar fi avut rolul acesta, despre Elisabeta nu se mai spune - probabil şi pentru că nu se ştie. Maria, într-adevăr, i-a urmat modelul, a preluat acest model, de a folosi literatura pentru România, pentru Regat. Dar cea care a deschis drumul, pionieratul, este Elisabeta".

Altfel au stat lucrurile în vremea în care se afla pe tronul României, povesteşte Badea-Păun: "Era urmărită ca un star din zilele noastre. Era un star în Belle Epoque - fotografiată, spionată, se inventau poveşti pe seama ei. Sissi a Austro-Ungariei nu avea popularitatea pe care o avea Carmen Sylva în epocă. Erau 17 regine în Europa monarhică a anilor 1900 şi cohorte de prinţese numai bune de măritat şi pentru care singurele calităţi cerute erau frumuseţea, fertilitatea şi importanţa tronului pe care îl ocupau. Or, Carmen Sylva a trecut de toate aceste considerente şi s-a apucat să scrie şi a construit un personaj complet aparte. A intrat într-un con de umbră după primul război mondial. Deja se născuse un alt mit, Regina Maria. Dar nu trebuie uitat că principesa Maria, viitoarea regină Maria, a venit la 16 ani în România, complet neformată. Iar educaţia pe care a primit-o pentru a deveni un personaj regal, o viitoare regină (educaţie altoită pe firea şi temperamentul ei), este dată de Carmen Sylva, de conflictele care au existat între ele. Dar în felul acesta a învăţat, a luat partea de scenografie şi rolul pe care un astfel de personaj trebuie să şi-l construiască pentru a fi credibil în faţa contemporanilor ".

"A încercat să facă punte între cultura românească şi cultura germană, între fosta ei patrie şi noua ei patrie şi, prin asta, publicitate ţinutului românesc. Ea face", constată Silvia Irina Zimmermann, "de fapt, PR. Public relation. Ca o parteneră a regelui. În adevăratul sens al cuvântului. O parteneră care şi-a ajutat soţul, pe rege, ca o regină. De fapt, ce se aştepta de la o regină?"

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor:Rodica Binder