1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

O nouă lege pentru combaterea "turismului social"

Marile ziare germane îşi informează cititorii cu privire la un proiect de lege, menit a combate abuzarea serviciilor sociale germane de către migranţii bulgari şi români.

default

Coadă la un "Jobcenter" din Germania

"A crescut numărul persoanelor din statele mai sărace ale UE, care beneficiază în Germania de ajutorul social Hartz IV" titrează, pe prima pagină astăzi, Frankfurter Allgemeine Zeitung. Odată cu dreptul la libera circulaţie a forţei de muncă în spaţiul UE, de care românii şi bulgarii dispun de la începutul acestui an, numărul migranţilor care lucrează în Germania, contribuind la sistemul de aisgurări sociale, dar şi al celor care au solicitat ajutor social a crescut considerabil - aflăm din paginile FAZ, care face referire la cele mai recente date statistice oferite de Oficiul Federal al Muncii. Astfel, în luna aprilie 165.479 de români şi bulgari erau înregistraţi având un loc de muncă legal. Cu 30,5 la sută mai mulţi decât în ianuarie. În aceeaşi perioadă de timp, numărul persoanelor care beneficiază de ajutorul Hartz IV a crescut cu 19,8 procente, ajungând la 58.695.

Cifre şi mai grăitoare sunt cele comparative cu aceeaşi lună a anului precedent. Potrivit cotidianului supraregional german, care apare la Frankfurt pe Main, faţă de aprilie 2013, numărul cetăţenilor români şi bulgari care, în baza contractelor de muncă, plătesc în Germania contribuţiile la asigurările sociale, a crescut cu 52 de procente. Şi mai mult - cu 65,9 la sută - a crescut numărul celor care primesc ajutor social.

O creştere chiar mai mare (89,9%) a fost înregistrată în rândul românilor şi bulgarilor care deţin aşa-numite "mini-joburi", fiind scutiţi de contribuţia la sistemele de asigurări sociale germane.

Tagesspiegel oferă detalii privind proiectul de lege elaborat la nivelul secretarilor de stat, criticat masiv de egologiştii germani. Pe de o parte guvernul intenţionează să acorde un sprijin mai mare oraşelor împovărate din cauza numărului mare de migranţi din România şi Bulgaria, între care Duisburg, Dortmund, Offenbach, Mannheim şi Berlin. Aşa-numitul program "statul social" va fi astfel suplimentat de la 40 milioane la 150 milioane de euro. În plus se va pune la dispoziţia acestor oraşe un ajutor imediat de 25 de milioane euro. Din aceşti bani se va plăti migranţilor ajutorul social. O altă despovărare pentru bugetele orăşeneşti va fi preluarea, de către casele de asigurări medicale, a costurilor pentru vaccinurile care trebuie administrate copiilor şi tinerilor din ţările menţionate, în cazul în care aceştia nu dispun de o asigurare de sănătate. Ar fi vorba de o reducere a costurilor pe care le suportă oraşele în valoare de 10 milioane euro.

Un alt aspect important al viitoarei legi este înăsprirea pedepselor aplicate celor care înşeală, mai precis care beneficiază, pe nedrept, de ajutor social. Acestor persoane li se va interzice revenirea în Germania pe o perioadă de cinci ani. Totodată timpul acordat migranţilor pentru a-şi găsi de lucru în Republica Federală va fi limitat la o jumătate de an. Cine nu are de lucru la finele acestor şase luni va trebui să se întoarcă de unde a venit.

Ecologiştii germani critică guvernul şi îl acuză de "populism", mai notează cotidianul berlinez.

Extrem de critic la adresa iniţiativei cabinetului de la Berlin este taz, alt cotidian care apare în capitala Germaniei. Acesta califică măsura, asupra căreia guvernul se va pronunţa pe 27 august, drept o "Lex Roma", o lege menită a-i "ţine departe de Germania pe migranţii romi", o lege care "periclitează dreptul la libera circulaţie garantat de Uniunea Europeană". Ziarul aminteşte şi faptul că "în ultimii ani au sosit în Germania zeci de mii de români şi bulgari bine calificaţi profesional, care contribuie prin jobul lor la casele de asigurări sociale". Apoi, mai citim în paginile taz, "migranţii originari din aceste ţări sunt în număr mai mic şomeri decât restul populaţiei". Iar dacă beneficiază de ajutoare sociale, "aceasta datorită legislaţiei în vigoare a UE".

taz mai adaugă că cei care înşeală autorităţile făcând declaraţii false sunt, fireşte, pasibili de pedeapsă, aşa cum pasibili de pedeapsă sunt şi germanii care încalcă legea.

Şi postul public de radio Deutschlandradio Kultur a abordat subiectul şi, în dialog cu un expert în materie, constată că temerile invocate de cei care pregătesc noua lege sunt neîndreptăţite şi atrage atenţia asupra altei probleme. Anume că adesea românii şi bulgarii au joburi prost plătite şi, ca atare, sunt nevoiţi să completeze suma necesară traiului din fondurile sociale.

Neue Zuercher Zeitung îşi opreşte atenţia asupra "condamnării mogulului media Dan Voiculescu la zece ani de închisoare pentru corupţie". Sentinţa, subliniază NZZ, este de bun augur într-o ţară, a cărei evoluţie democratică a fost frânată, multă vreme, de ghemul de interese politico-economice. Cotidianul elveţian de limbă germană explică cititorilor săi şi cine este exact Dan Voiculescu, ce influenţă a exercitat acesta prin intermediul trustului său de presă Intact, mai precis a Antenelor sale TV. Autorul articolului salută deopotrivă faptul că şi în cazul celorlalţi inculpaţi acuzaţi de corupţie au fost aplicate pedepse severe, între trei şi opt ani de închisoare. Semnificativă este, scrie NZZ, şi condamnarea fostului premier Adrian Năstase. "Atât Năstase cât şi Voiculescu se bazează pe reţele, cu rădăcini în vremurile poliţiei secrete ceauşiste, ale Securităţii".