O nouă strategie de comunicare, Made in EU

Ambele referendumuri cu privire la adoptarea Constituţiei europene, organizate în Olanda şi Franţa au demonstrat faptul că majoritatea cetăţenilor au votat ţinând cont de particularităţile politicii interne, care se regăsesc în actul fundamental al Uniunii. Însă mulţi nu ştiu ce conţine de fapt Constituţia, asta în ciuda articolelor de presă, broşurilor şi cărţilor distribuite pentru explicarea noii legi fundamentale. Totuşi, informaţii precise despre Uniunea Europeană apar destul de rar. Dacă vrei să cauţi o anumită informaţie, trebuie să te lupţi cu munţi de hârtie, sau să cauţi pe site-uri Internet prost făcute. Tocmai pentru schimbarea actualei stări de fapt vrea să lupte comisarul european Margot Wallström. Miercuri, ea a prezentat şi o strategie în acest sens, care prevede printre altele ascultarea cetăţenilor, oferirea de informaţii concrete acestora şi întâlniri cu cetăţenii în locul în care ei se află.

Nimeni nu neagă faptul că Uniunea Europeană are o problemă de comunicare. După cele două referendumuri constituţionale eşuate în Olanda şi Franţa trebuie luate în calcul rezultatele mizerabile obţinute şi trebuie admis faptul că Uniunea, cu avantajele şi dezavantajele sale se confruntă cu o criză de încredere. Şi cel mai important are nevoie de o strategie de comunicare eficientă. În momentul în care comisarul european, Margot Wallström, şi-a prezentat noul concept de comunicare, s-a putut vedea un reprezentant al aparatului Uniunii Europene, care a prezenat o problemă reală pe care doreşte să o şi rezolve. Oficialul de la Bruxelles consideră că principala problemă este deficitul de comunicare, ca şi provocare tehnocrată şi nu ca o problemă politică. Printre obiectivele noii strategii ale comisarului european se află faptul că Europa trebuie să se facă mai bine cunoscută în fiecare ţară, într-un limbaj care să fie înţeles de toată lumea. Afirmaţiile respective pot fi întâlnite însă în orice curs de bază în comunicare şi nu prezentate ca un nou concept. Fără îndoială, că Europa trebuie să arate mai bine pentru public, însă aceasta se poate face doar prin acţiuni concrete. Dacă problemele Uniunii sunt luate şi rezolvate favorabil în majoritatea cazurilor, soluţiile trebuie prezentate şi puiblicului larg, ceea ce nu este deloc greu. Există atâtea modalităţi de comunicare: în Bruxelles sunt sute de corespondenţi care pot prezenta Uniunea Europeană într-o lumină favorabilă şi să scrie împotriva populismului în creştere.

Comisia Europeană asigură însă că va pleda întotdeauna pentru transparenţă. Chiar dacă este vorba despre conflicte între reprezentanţii statelor membre în Parlament sau alte aspecte mai puţin plăcute. Respectiv: să arate că dezbaterile politice demonstrează că la Bruxelles au loc procesele politice, care îi interesează pe cetăţeni. Chiar dacă Europa a primit o lovitură în Franţa şi Olanda, acest fapt a demonstrat că oamenii sunt interesaţi de modul în care este împachetată imaginea Europei. Iar Bruxelles-ul nu va reuşi de unul singur, în special în condiţiile în care imaginea proastă de care se bucură Uniunea nu a fost foarte des schiţată de Bruxelles. Tendinţele negative sunt, de multe ori provocate de guvernele statelor membre, prin greşelile pe care le fac. Şi cetăţenii poartă însă o parte din vină, pentru că nu trebuie să aştepte să le fie oferite pe tavă informaţiile de care au nevoie. Pentru că informaţii despre Europa există din abundenţă. Iar cine stă şi aşteaptă şi spune nu la orice nu ar trebui să să se aştepte la nimic bun în viitor.