1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

O nenorocire nu vine niciodată singură de la Kremlin

Vestea bună e că Rusia nu-şi va mai trimite probabil trupele să invadeze pe faţă estul Ucrainei. Aşa cel puţin şi-a descris previziunile actuale comandantul-şef al NATO în Europa, generalul Philip Breedlove.

Comandantul forţelor NATO în Europa, Philip Breedlove

Comandantul forţelor NATO în Europa, Philip Breedlove

Într-un interviu acordat televiziunii canadiene, citat de ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, Breedlove şi-a revizuit convingerile pe care le-a nutrit până de curând, cu privire la iminenţa unei invazii ruseşti în Ucraina.

Vestea cea rea e că extremiştii de toate orientările îşi dau mâna spre a-l susţine pe Vladimir Putin, iar Moscova pare să nu mai aibă nevoie de o atare invazie. Fiindcă poate scinda şi pulveriza estul Ucrainei şi prestigiul conducerii ei centrale fără vreo nouă intervenţie directă a unor trupe ruseşti cu însemnele oficiale ale Federaţiei Ruse.

La Slaviansk au continuat luptele dintre forţele militare ucrainene şi separatiştii pro-ruşi. Marţi dimineaţa se anunţa, potrivit oficialităţilor din Kiev, că, în zonă, ciocnirile s-ar fi soldat cu moartea a 30 de separatişti şi a patru militari ucraineni.

Cei dintâi dispun de arme grele şi de instructori profesionişti. Prea puţini occidentali se îndoiesc de apartenenţa acestor inşi la serviciile secrete ruseşti. Armata ucraineană ar fi, potrivit unor estimări occidentale de natură s-o demoralizeze şi mai rău, „într-o stare catastrofală”, ori „abia în stare de a desfăşura operaţiuni”, după cum o descria marţi ziarul german Die Welt.

În ce-l priveşte, guvernul preşedintelui interimar ucrainean, Turcinov, se confruntă cu probleme multiple şi tot mai spinoase. Bună parte din populaţia ucraineană din vestul ţării reproşează armatei că nu e în stare să-i înfrângă pe separatişti şi terorişti şi să restabilească ordinea în ţară.

Altă parte, din ce în ce mai numeroasă, a populaţiei din estul şi sudul Ucrainei care nu-şi abandonase loialitatea faţă de Kiev în faza victoriei revoluţiei de pe Euro-Maidan şi nu manifestase nici ulterior propensiuni pro-moscovite, începe să-şi schimbe părerea. Evenimentele generate de extremiştii ambelor părţi la Odesa s-au dovedit traumatizante. În plus, maşinăria propagandistică rusească lucrează la turaţii maxime.

Datorită ei, prea puţini ucraineni din estul şi sudul destabilizat al ţării mai cred că executivul chipurile „fascist” de la Kiev, după cum e calificat sistematic guvernul Iaţeniuk în agitpropul dirijat de la Kremlin n-ar fi "otrăvit" fântânile, n-ar "înjunghia copii" şi n-ar construi "lagăre de concentrare".

După cum reliefa recent, în context, ziarul berlinez Die Welt, „dacă n-ar fi tragic, ar fi de-a dreptul fascinant să se urmărească modul în care Vladimir Putin şi oamenii lui controlează situaţia” şi destabilizarea ei progresivă fără să fie nevoiţi să arunce în luptă, oficial, armata rusă, ori să-i ordone să deschidă focul.

În răstimp mare parte din vest continuă să se dedea celor mai variate iluzii. Concomitent, se cotizează în occident din plin la împăciuitorismul faţă de Rusia lui Putin. De partea Kremlinului se plasează nu doar extrema stângă germană şi diverşi agenţi de influenţă de prestigiu din Republica Federală ori alte state europene, ci şi extrema dreaptă, de pildă Frontul Naţional din Franţa şi aliaţii lui de peste hotare.

În ce priveşte tranziţia la sancţiuni anti-Putin mai aspre, deşi Angela Merkel şi-a modificat recent poziţia şi le-a evocat în cursul vizitei ei americane, după ce, anterior, Berlinul le condiţionase de o invazie rusă făţişă în estul Ucrainei, Germania continuă să se opună adoptării lor.

Dat fiind extinsul pacifism şi pro-rusism din Germania, nu e probabil ca Berlinul să-şi retragă obiecţiile contra unui embargo economic veritabil până la 25 mai, data alegerilor europene şi totodată a scrutinului prezidenţial ucrainean.

Nici un progres decisiv nu se poate aştepta, în aceste condiţii, de la impotentul OSCE ori de la miniştri de externe ai ţărilor din Consiliul Europei care, întruniţi la Viena, au revendicat, pe cât de patetic pe atât de inutil probabil, derularea unor alegeri prezidenţiale ucrainene libere şi corecte.

Or, alegerile pentru şefia statului ucrainean ar putea duce la legitimarea actualei conduceri de la Kiev. Ceea ce ar constitui o catastrofă pentru Rusia lui Putin şi propaganda ei. Ca atare, Kremlinul urmăreşte în chip evident torpilarea scrutinului prin destabilizarea fostei republici sovietice şi escaladarea conflictelor din estul şi din sudul ei. Ceea ce poate face în linişte, devreme ce ampla reţea a extremiştilor şi a agenţilor de influenţă şi secreţi ai Moscovei îşi vede la rândul ei, liniştită, de treabă, atât în est, cât şi în vest...