O lume fără secrete şi fără ziare?

O lume fără secrete ar fi nu numai plicticoasă ci inimaginabilă. Şi de aceea,  răspunsurile date de ministrul cancelariei federale la întrebări precum cît de intens au colaborat serviciile secrete germane cu colegii lor americani, au putut fi auzite, în spatele uşilor închise, doar de membrii comisiei parlamentare de investigaţie şi nicidecum de toţi muritorii de rînd,  relevă FRANKFURTER RUNDSCHAU. Cît de credibile sunt însă spusele lui Ronald Pofalla? Mai deloc, devreme ce de mai multe săpătămîni încoace, membri ai guvernului federal declară că ei înşişi nu ştiu ce secrete se ascund în jungla de date culese de NSA şi BND, conchide ziarul citat. Din care motiv în joc se află o considerabilă doză de ipocrizie, crede MÄRKISCHE ZEITUNG în timp ce AACHENER ZEITUNG consideră că Merkel şi ministrul ei joacă rolul unor neştiutori. Dacă într-adevăr ei ignoră dimensiunile reale ale spionării şi cooperării, este deja suficient de grav. Iar dacă într-adevăr ştiu mai multe decît spun, atunci înseamnă că ne-au minţit, deduce cotidianul citat.

Că întregul „scandal” declanşat de dezvăluirile făcute de Snowden ar fi schimbat America, după cum opinează GAZETA WYBORCZA, este cît se poate de plauzibil. Mai ales că şi Congresul american a luat în dezbatere chestiunea limitării prerogativelor NSA în spionarea Europei şi a Germaniei. Din păcate, susţinătorii iniţiativei au pierdut deocamdată partida cu doar cîteva voturi ceea ce-l îndreptăţeşte pe SÜDDEUTSCHE ZEITUNG să estimeze că dezbaterile vor mai dura. Aceasta şi din simplul motiv că americanii resimt acţiunile de supraveghere şi stocare a datelor personale ca pe o lezare a propriei libertăţi, precizează TAZ.

Supravegherea video a reţelelor feroviare în schimb este de o cu totul altă natură. Camerele de luat vederi înregistrează totul, inclusiv accidentele catastrofale precum cel petrecut deunăzi la Santiago de Cmpostella, celebra localitate spre care milioane de pelerini creştini se îndreaptă din toate colţurile lumii an de an. Cînd lacirmile şi durerea se vor fi atenuat, nu trebuie uitat că un accident ca cel din Spania, are şi o funcţie indicială, obligînd autorităţile la mai multă transparenţă, crede LIBERATION şi la suplimentarea măsurilor de securitate a transportului feroviar, completează ideea LA REPUBLICAIN LORRAIN, amintind că în discuţie trebuie adusă şi problema trenurilor de mare viteză. Experienţa a demonstrat că puţine sunt traseele care acoperă cheltuielile foarte ridicate ale acestui mijloc de transport pe care se mizează tot mai mult dar care şi este contestat. EL MUNDO de la Madrid menţionează, independent de investigaţiile tehnice şi cercetările juridice care vor urma, că tocmai conceptul trenurilor de mare viteză reclamă un sistem care să poată anula instantaneu, orice eroare umană.

Constituie sau nu o eroare transferul exclusiv în spaţiul digital al mai multor ziare apărute pînă mai ieri, şi pe hîrtie? Pentru susţinătorii şi consumatorii jurnalismului de calitate, răspunsul este cît se poate de limpede: da, constituie o gravă eroare. Dezbaterea a fost declanşată de decizia trustului de presă Springer de a renunţa la mai multe ziare, care de acum înainte vor apărea doar în internet. FLENSBURGER TAGEBLATT întrevede în această decizie simptomele unei profunde modificări structurale în presă. Cum vor reacţiona cititorii, rămîne de văzut. Cert este că jurnalismul de bună calitate costă şi că tot mai puţini sunt editorii care mai pot achita aceste costuri. Dar şi cetăţenii care-şi pot permite să cumpere un ziar sau în fiecare zi. Mai ales după ce a ieşit la iveală

că fiecare al patrulea angajat în Germania, lucrează pentru doar 9,54 de euro pe oră, ceea ce face ca în nici o altă ţară europeană cifra celor care cîştigă atît de puţin să fie atît de mare, scrie TAGESSPIEGEL temîndu-se că s-ar putea ca situaţia să se deterioreze în continuare. Ziarul nu scapă prilejul de a releva că actuala statistică contrazice şi părere generală că doar cei lipsiţi de o diplomă sunt condamnaţi la salarii minime.

In buna tradiţie a ordinului franciscanilor, Papa Francisc s-a erijat în apărător al celor săraci şi nevoiaşi. Ocazia i-a fost oferită de vizita efectuată în Brazilia unde are loc şi Ziua Mondială a Tineretului, eveniment comentat de bună parte din ziarele de azi.