O lume a extremelor
18 septembrie 2012
"România îi arată UE unde îi sunt limitele" - aşa îşi intitulează Wolfgang Böhm comentariul tipărit în DIE PRESSE. "Pentru a distrage atenţia de la nereguli, este nevoie de un duşman. O înţelepciune pe care au adoptat-o atât social-democraţii români cât şi conservatorii din Opoziţie. Nu mai este de mult vorba de binele ţării, ci de lupta pentru putere. Astăzi ei sunt un exemplu de mlaştină naţională, adevărata problemă a democraţiei şi economiei europene." Comentatorul austriac trage concluzii dure atât pentru Bucureşti cât şi pentru Bruxelles.
"Uniunea Europeană ar trebui să înveţe din acest caz. Pe de-o parte, că nu are sens să primeşti o ţară a cărui justiţie nu este nici independentă, nici fortificată. Pe de altă parte, ar trebui să înveţe că o mlaştină naţional-patriotardă nu va fi automat asanată, chiar dacă Bruxellesul o monitorizeză permanent. Aderarea României a fost o decizie politică...România a rămas sub supravegherea Uniunii, dar nu există îmbunătăţiri substanţiale.
Ne place să ne plângem de ţări precum România sau Grecia sau să învinovăţim UE de eşecuri în corectarea democraţiei. Este la fel de adevărat însă că noi - incluzând aici şi state precum Austria - am făcut multe eforturi pentru ca instituţiile comunitare să nu dispună de competenţele necesare în a corecta asemenea derapaje", conchide comentatorul publicaţiei austriece.
Tot DIE PRESSE alocă un spaţiu amplu vizitei la Bruxelles a premierului Victor Ponta. "Criza democraţiei: exemplul românesc". Analiza semnată de corespondentul publicaţiei în capitala comunitară, Oliver Grimm, foloseşte întâlnirea dintre Ponta şi Barroso doar ca pe un punct de pornire către anailza unei situaţii care dovedeşte, încă o dată, "cât de lipsită de putere este Uniunea Europeană atunci când membrii ei ignoră principiile statului de drept".
Vorbind despre "îndoielnice tehnici de putere", Grimm îl nominalizează pe Ponta care "apelează la toate mijloacele pentru a-şi asigura, până la alegerile parlamentare din 9 decembrie, toate poziţiile cheie ale statului."
După o detaliată enumerare a acţiunilor noilor guvernanţi, mai mult sau mai puţin conforme cu legislaţia europeană, jurnalistul Grimm ajunge la o concluzie asemănătoare cu cea exprimată de colegul său Böhm: "Mijloacele de coerciţie ale Uniunii sunt limitate iar efectele s-ar putea întoarce tocmai împotriva UE, cu atât mai mult cu cât intens criticata guvernare Ponta mizează pe rolul de victimă pe care România îl are în jocul conspirativ al străinătăţii".
Un alt fel de paradox ţine prima pagină a presei din Germania
"În ciuda crizei, bogaţii sunt tot mai bogaţi", anunţă bavarezii de la SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, care citează un raport în acest sens, prezentat de guvernul federal la fiecare patru ani. "Nivelul bunăstării în Germania a crescut spectaculos; între 1992 şi 2012, averea persoanelor private s-a dublat, însumând acum zece mii de miliarde de euro". Cum era şi firesc însă, balanţa a înclinat în defavoarea statului, care, în aceaşi perioadă, a pierdut peste 800 de miliarde de euro din încasările publice.
Tot în lumea extremelor îşi are originea şi o altă temă de actualitate, care a depăşit de mult lumea virtuală şi încinge spiritele în lumea reală. "Nevinovăţia musulmanilor" - o peliculă produsă în Statele Unite şi difuzată parţial pe internet, ar trebui interzisă în Germania, după cum susţine însăşi Angela Merkel. "Cancelarul vede