1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

O "logică perfectă"

Ce doctrină politico-economică propune Biserica Ortodoxă Rusă? Şi cum e cu rasismul în estul Germaniei?

default

Singh Gorvinda, una din victimele celor 50 de bătăuşi estgermani care s-au distrat sîmbătă noaptea vînînd indieni pe străzile din Mügeln

„Doctrina rusă” dezvoltată de biserica ortodoxă rusească e tematizată de Vremia Novosti. Potrivit ziarului moscovit, ierarhii propun „întărirea rolului statului în politică şi economie, revendică preluarea de către Kremlin a controlului absolut asupra resurselor naturale, finanţelor, industriei de război şi comerţului exterior şi cer partidelor să acorde prioritate valorilor naţionale. Doar partidul Rusia Mare – o formaţiune oficial interzisă – şi-a asumat pînă acum programul politico-economic al bisericii ortodoxe ruse. In răstimp, ziarul austriac Die Presse lansează un avertisment faţă de ignorarea pericolului rusesc. Cotidianul vienez le dă pe de o parte dreptate americanilor „pentru că nu şi-au pierdut cumpătul în reacţie la noile pretenţii” de mare putere ale Moscovei. Fiindcă „între dorinţele Kremlinului şi realitate clivajul rămîne mare”, scrie ziarul evidenţiind faptul că, „la nivel global, Rusia e departe de a fi în stare să le ţină piept americanilor, în ciuda preţului uriaş al energiei şi a creşterii economice ruseşti de 7 la sută. Moscova nu e capabilă să adune nici 10 la sută din bugetul militar american şi se confruntă şi cu neajunsuri demografice”. Dar, pe de altă parte, „Rusia încearcă să-şi recupereze controlul asupra fostelor republici sovietice”, mai constată ziarul, felicitîndu-i pe foştii sateliţi ai Kremlinului, care au parvenit sub umbrela NATO.

In timp ce unele ziare continuă să acordă spaţii largi unor subiecte mult tratate în ultimele zile, precum criza financiară iscată de problemele ipotecare ale pieţii americane, ori situaţia din Afganistan, nu puţini editorialişti se ocupă de rasismul estgerman. „Excesele comise împotriva unui grup de 8 indieni”, vînaţi pur şi simplu în localitatea saxonă Muegeln, din fosta RDG, „de 50 de tineri alcoolizaţi scandînd lozinci xenofobe nu e decît un aspect al unei stări de spirit generale”, apreciază Nordkurier. Ziarul din Neubrandenburg relevă că una din urmările acestei stări de spirit „a constituit-o intrarea în parlamentele regionale a reprezentanţilor partidului (neonazist) NPD”. Şi Mittelduetsche Zeitung din Halle evocă „xenofobia latentă” din fosta Germanie comunistă, care pare să fi creat „fundalul maltratării celor 8 indieni”. Ziarul ironizează reacţia autorităţilor, reprezentate de „un primar care neagă categoric prezenţa unor neonazişti în localitatea sa şi de o poliţie refuzînd să admită existenţa indiciilor privind implicarea extremei drepte în acest incident”.

„Lupta zilnică împotriva rasismului a devenit din păcate o misiune perpetuă în Germania”, afirmă revoltat şi NuernbergerNachrichten în timp ce Osnabruecker Zeitung e de-a dreptul alarmat şi traumatizat. In ziar citim: „e şocant cît de adînc a pătruns ideologia de extremei drepte în păturile de mijloc ale societăţii”.

In fine, nu puţine ziare iau peste picior intenţiile tot mai discreditatelor partide politice germane, de a-şi spori veniturile de la buget, în ciuda reducerii masive a numărului membrilor lor. „Ce logică perfectă”!, exclamă ziarul de stînga Frankfurter Rundschau. „Intrucît partidele îşi pierd membrii şi cotizaţiile, sunt chemaţi contribuabilii să umple gaura prin taxe şi impozite! Intr-o economie de piaţă fie chiar socială”, explică ziarul, lucrurile stau invers: dacă o formaţiune politică nu-şi mai poate plăti aparatul de partid, e cazul să şi-l reducă”.

De aceiaşi părere e şi Maerkische Oderzeitung, care le propune activitştilor de partid „să strîngă cureaua, iar partidelor să-şi demită parte din salariaţi, urmînd exemplul sindicatelor şi bisericilor”, care au de luptat cu probleme similare datorate declinului lor de popularitate.