1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

O lecţie de democraţie

Andrej Smodiš/Bogdan Bighiu5 octombrie 2005

În urmă cu cinci ani s-a încheiat era ce timp de mai bine de un deceniu ce a marcat istoria Sud-estului Europei: preşedintele Slobodan Milosevic a demisionat la presiunea maselor, pentru ca un an mai târziu să fie judecat de Tribunalul pentru Crime de Război de la Haga. Sfârşitul epocii Milosevici reprezintă un punct de cotitură atât pentru Serbia cât şi pentru întreaga regiune.

https://p.dw.com/p/B1TG
Sârbii au răbufnit în 5 octombrie 2005
Sârbii au răbufnit în 5 octombrie 2005Imagine: AP

În data de 5 octombrie 2000, sute de mii de oameni din întreaga Serbie au luat cu asalt Belgradul reuşind prin intermediul protestelor de stradă să-l forţeze pe preşedintele Slobodan Milosevici să recunoască rezultatele alegerilor prezidenţiale din septembrie. Apariţia câştigătorului scrutinului, Vojislav Koštunica, la postul naţional de televiziune în acea seară a marcat sfârşitul politic al autocraţiei Miloşevici. 5 octombrie 2000 rămâne astfel o dată importantă pentru democraţie, pentru că această zi reprezintă o nouă dovadă că populaţia poate să înlăture cu succes, prin mijloace democratice, regimurile totalitare. A fost o zi în care Sud-estul Europei a răsuflat uşurat, după înlăturarea de la putere a lui Milosevici, persoană de al cărui nume se leagă războaiele din anii 90. Retragerea războinicului Milosevici a făcut posibilă şi prezentarea lui în faţa Tribunalului pentru Crime de Război de la Haga, un motiv de imensă bucurie pentru toţi democraţii din Serbia. După câteva încercări zadarnnice, în anii anteriori, furia la adresa aparatului de stat a atins cote maxime. Şi nu doar populaţia din întreaga ţară a protestat în stradă. Alături de demonstranţi s-au aflat şi angajaţi ai securităţii statului, poliţişti şi o parte din militari, care s-au solidarizat cu manifestanţii pentru a-şi răsturna liderul de la putere.

În urmă cu cinci ani, s-a realizat un bilanţ ce a inclus şi Serbia în rândul ţărilor afectate de ororile războiului din Kosovo. Nu s-a contabilizat însă situaţia corupţiei, a managementului defectuos şi al cotelor naţionalismului din Serbia. Oricum, începând cu anul 2000 situaţia s-a ameliorat, însă în ciuda organizării de alegeri democratice şi al acţiunilor poliţiei sârbe după asasinarea primului-ministru Zoran Djindjic, în ţară mai sunt multe de făcut. Nu există progrese vizibile în plan economic iar despre stabilitate nu poate fi vorba, deocamdată. Este Serbia un partener nedorit de Europa? Se plâng sârbii că în ultimii ani nu s-a înregistrat nici un progres?

Se pare că răspunsul la aceste întrebări este negativ deoarece, de luni, 3 octombrie Uniunea Europeană a început negocierile în vederea încheierii Acordului pentru Stabilizare şi Asociere, fapt imposibil fără evenimentele din 5 octombrie 2000. Iar sârbii trebuie să fie mândri pentru că în urmă cu 5 ani, 18 partide democratice şi organizaţia studenţească OTPOR au reuşit alături de populaţie să înlăture dictatura Milosevici. Este o dată importantă pentru democraţie şi trebuie sărbătorită ca atare.