1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

O istorie scrisă din 9 noiembrie în 9 noiembrie

S-au împlinit 15 ani de la căderea Zidului Berlinului – ”baricada de protecţie antiimperialistă, cum era numit în defuncta RDG. Era începutul sfârşitului pentru Republica Democrată, visul despre un stat al ţăranilor şi muncitorilor care să-şi merite titulatura dar care – în cei 40 de ani de existenţă – nu a avut prea multe în comun cu democraţia. A fost suficientă o boare de vânt şi structurile puterzite ale unui sistem ajuns în stare de insolvenţă. Odată cu Zidul nu se prăbuşea doar RDG-ul ci şi o întreagă ordine globală, cea postbelică.

O mie de cruci ridicate în locul în care, în urmă cu 15 ani, se înâlţa Zidul

O mie de cruci ridicate în locul în care, în urmă cu 15 ani, se înâlţa Zidul

Ziua de 9 noiembrie trece ca un fir roşu prin istoria modernă a Germaniei, secolul XX fiind marcat de o serie întreagă de evenimente cu puternică valoare de simbol.

Regula spune că socotelile se decontează. Cel puţin în lumea bună a oamenilor de afaceri, totul se plăteşte. Există şi cazuri în care datornicii se fac ascunşi, dispar fără urmă sau se delară faliţi, lăsând unele buzunare goale.

Socotelile politice funcţionează după alte reguli. Mai devreme sau mai târziu, datoriile se achită; uneori chiar după mai multe decenii; alteori chiar după mai multe generaţii.

Istoria modernă a Germaniei sare din 9 noiembrie în 9 noiembrie. La început a fost speranţa. După usturătorul eşec din primul Război Mondial, din 1918, s-a născut elanul civic-liberal în vreme ce socialiştii îşi căutau visul – utopia. A fost, însă, poarta deschisă către puciul de la Münche, din 1923, pus la cale de Hitler, cel care a ordonat, apoi, în 1938, ”noaptea de cristal” a pogromului anti-evreiesc şi a împins Germania spre ceea ce urma să devină o jumătate de secol de linişte mormântală aşternută peste inima Europei. Pentru a se încheia din nou cu speranţă, speranţa într-un alt început al Bătrânului Continent, într-o altă ordine mondială.

Astfel devine 9 noiembrie o zi cu încărcături simbolice deosebite. Nici o altă zi nu cumulează deopotrivă speranţă, durere, compasiune şi renaştere aşa cum se întâmplă – cel puţin în spaţiul germanic – cu ziua aceasta.

Revenind la Zid: RDG-ul nu a reuşit, în tot răstimpul în care a existat, să demonstreze că este statul german mai bun. Nu a reuşit să se impună ca o alternativă la Republica Federală. ”Unanimitatea” şi ”aplauzele îndelungate” precum şi milioanele de redegişti care s-au refugiat în Vest din calea Partidului Unităţii Socialiste (SED) şi a Securităţii Statului (Stasi) stau pildă. Iar cei care au rămas şi-au creat micile nişe în care se ascundeau, cotidian, pentru a supravieţui SED-ului şi ”Marelui Frate de la Moscova”.

Zidul de la Berlin şi, implicit, Cortina de Fier s-au prăbuşit distruse fiind nu de NATO, nu de Republica Federală, nu de Statele Unite. Oamenii din RDG au fost cei care au schimbat cursul istoriei. Şi, iată, ziua de 9 noiembrie înseamnă şi o lecţie pentru germani şi pentru întreaga lume, culeasă din reuşitele şi greşelile uneia şi aceleiaşi naţiuni: merită să lupţi pentru libertăţile fundamentale şi pentru democraţie.

De 15 ani, germanii plătesc o datorie pe care, probabil, o vor mai achita – financiar şi politic – şi generaţiile viitoare. Societatea şi liderii politici sau culturali nu au voie să uite acest detalliu.

  • Data 09.11.2004
  • Autoare/Autor Heinrich Bergstresser / Cristian Ştefănescu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1az
  • Data 09.11.2004
  • Autoare/Autor Heinrich Bergstresser / Cristian Ştefănescu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1az