1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

O investiţie mai sigură decît aurul

De mai mulţi ani, în mediul rural, termopanele au început să valoreze mai mult decît pămîntul.

default

La începutul acestei săptămîni ministrul agriculturii Valeriu Tabără a afirmat că străinii au cumpărat pînă în acest moment peste 700.000 de hectare de teren agricol în România, ceea ce reprezintă 8,5% din suprafaţa arabilă a ţării.

Presiunea pe piaţa funciară românească a început în 2010 şi este în continuă creştere. Dacă anul trecut preţul unui hectar de teren arabil era în jur de 2.000 de euro, anul acesta preţul s-a dublat. Chiar şi aşa, preţurile terenurilor arabile în România sînt de trei-patru ori mai mici decît cele din ţările dezvoltate ale Uniunii Europene.

În urmă cu aproximativ două luni, şi ministrul de externe Teodor Baconschi afirma că "mulţi cetăţeni străini au cumpărat cu nemiluita pămînt" pentru speculaţii imobiliare legate de traseul unor autostrăzi sau drumuri naţionale, iar acest lucru ar trebui îngrădit.

Conform legislaţiei în vigoare, nu pot să cumpere terenuri agricole decît persoanele fizice care au domiciliul stabil în România sau persoanele juridice cu sediul în România. Însă conform tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România trebuie să deschidă piaţa funciară şi pentru cetăţenii nerezidenţi sau cu rezidenţă comunitară, în perspectiva anilor 2016-2020.

Tot din datele statistice de la Ministerul Agriculturii aflăm că numărul total de ferme deţinute de străini în România este de 709. Printr-un calcul aritmetic elementar ar rezulta că fiecare fermă ar avea, în medie, cîte 1.000 de hectare de teren agricol. Teoretic, ar fi posibil. În realitate însă noi ştim foarte bine că nu au avut cum să fie cumpărate astfel de suprafeţe compacte, fie şi în mai multe locuri.

Ar fi fost nevoie ca sute de proprietari, hotar lîngă hotar, să-şi fi vîndut pămîntul aceleiaşi societăţi străine înregistrate în România. Ceea ce, trebuie să recunoaştem, e greu de imaginat.

Ajungem astfel la concluzia că pe lîngă cele şapte sute de ferme care fac agricultură, mai există probabil cîteva mii de alte societăţi străine care au cumpărat pămîntul în scopul de a-l "conserva", pînă cînd preţul acestuia va deveni cu adevărat o afacere.

Între cele peste un milion de hectare de teren arabil lăsate pîrloagă anul acesta, regăsim cu siguranţă şi cîteva sute de mii de hectare cumpărate de străini la preţuri încă mici, pentru a fi vîndute cu preţuri de trei-patru ori mai mari peste cîţiva ani. Mai exact, atunci cînd piaţa funciară de la noi va fi cu totul liberă, conform tratatului de aderare la Uniunea Europeană.

Ministrul agriculturii a anunţat că, începînd cu anul viitor, proprietarii care nu îşi lucrează pămîntul vor fi amendaţi drastic. Vor fi însă amenzile atît de mari încît să mobilizeze tractoarele şi combinele pe ogoarele care acum sînt năpădite de bălării?

Părerea mea este că nu, şi că aceste amenzi îi vor afecta doar pe bătrînii care nu mai pot să îşi lucreze petecul de pămînt, dar nu şi pe marii latifundiari, români sau străini, care ţin pămîntul la "conservare", ca pe o investiţie mai sigură decît aurul.

Autor: George Arun
Redactor: Medana Weident