1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

O greşeală fatală?

Respingerea planului de slavare a Ciprului de la faliment, propus de zona euro şi FMI a fost o greşeală. Decizia Parlamentului cipriot reprezintă un pas spre prăpastie şi spre excluderea din uniunea

Parlamentul de la Nicosia a făcut o greşeală fatală. Respingerea condiţiilor puse de zona euro şi Fondul Monetar Internaţional, respectiv a taxei pe depozitele bancare, va avea consecinţe grave atât pentru Cipru cât şi pentru întreaga uniune monetară.

Disponibilitatea de a salva statul cipriot şi băncile aflate în prag de faliment prin acordarea de credite în valoare de 10 miliarde de euro a fost o ofertă generoasă. Nu a fost decât o încercare de a menţine în viaţă statul cipriot, care, în iunie probabil, va ajunge în dificultate de plată. Totuşi Prlamentul de la Nicosia a cedat presiunilor străzii, în speţă a clienţilor bancari.

Când se trăieşte peste posibilităţi

Cele 5,8 miliarde de euro, la cât s-ar fi cifrat în total contribuţia ciprioţilor deţinători de depozite bancare, n-ar fi fost o sumă exagerată. În plus, asupra acesteia căzuseră de acord statele din spaţiul euro, aşadar inclusiv guvernul cipriot.

Între timp a devenit limpede că Ciprul a trăit ani de zile peste posibilităţi. Tentativa de a atrage capital străin prin reducerea impozitelor şi slăbirea controalelor în sectorul bancar nu a dat rezultate. Guvernul cipriot ceruse deja ajutor internaţional pentru că băncile, în parte de stat, s-au angrenat în speculaţii financiare fără măsură. Micul stat insular a ajuns să nu mai poată face faţă imenselor sale datorii.

Problema e că aparenta victorie a clienţilor bancari, înfuriaţi de solicitările creditorilor internaţionali, nu va schimba cu nimic situaţia. Dacă zona euro vrea cu orice preţ să păstreze Ciprul în rândul membrilor săi, atunci va trebui să înceapă, cât de curând, negocieri cu responsabilii de la Nicosia. Până în iunie va trebui găsită o soluţie. E greu de înţeles cum de au putut miniştrii de Finanţe ai uniunii monetare să nu anticipeze o astfel de reacţie din partea Ciprului la propunerea lor.

Creşterea impozitelor să fie soluţia?

Ciprului nu-i rămâne decât să găsească urgent o cale de a strînge bani. În locul taxei pe depozitele bancare, s-ar putea impune ridicarea drastică a impozitelor. Dacă şi în acest demers guvernul va eşua, atunci băncile cipriote nu vor mai putea fi salvate. În ceea ce-i priveşte pe clienţii bancari, aceştia au scăpat, ce-i drept, de taxele între 6,75 şi 9,9 pe depozitele lor bancare, dar vor pierde şi mai mult în cazul în care băncile dau faliment, laolaltă cu statul. Ciprul va trebui să părăsească zona euro şi să încerce să-şi revină, introducând o nouă monedă naţională. Deprecierea acesteia îi va afecta pe toţi considerabil.

Dar nu doar Ciprul ci şi celelalte state membre în zona euro vor avea de suferit. Excluderea Ciprului va zgudui încrederea investitorilor internaţionali în uniunea monetară europenă. Criza datoriilor ar putea lua din nou proporţii în ţări precum Spania sau Italia.

Aşadar, încrederea pieţelor financiare în zona euro atârnă de un fir subţire, cea în băncile cipriote trebuie să se fi năruit deja. În momentul în care băncile cipriote îşi vor redeschide porţile, probabil joi, e de aşteptat ca depunătorii să ridice sume mari de bani de teama de a nu-i pierde. Şi aceasta ar putea grăbi falimentul băncilor din Cipru. Apoi există şi pericolul "contaminării". Iată de ce responsabilii zonei euro ar trebui să elaboreze un plan pentru cazul în care statul cipriot dă faliment şi părăseşte spaţiul monetar european. A păstra, cu orice preţ, Ciprul în spaţiul euro, ar putea avea urmări grave pentru întreaga zonă.

Respingerea planului de salvare de către Parlamentul cipriot nu aduce beneficii nimănui. Dimpotrivă. Euforia străzii s-ar putea risipi cât de curând.