1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

O fîntînă a liniştii şi durerii

Şapte decenii au trebuit să treacă pentru ca, în sfîrşit, la Berlin, să fie închinat un memorial şi ţiganilor, de etnie sinti şi romă, victime ale naţional-socialismului.

Memorialul de la Berlin dedicat etnicilor sinti şi roma victime ale nazismului

Memorialul de la Berlin dedicat etnicilor sinti şi roma victime ale nazismului

Fiecare din cele trei monumente dedicate la Berlin victimelor demenţei brune a avut o istorie complicată. Generată, pe de-o parte, de dificultatea de a da o expresie plastică, materială, obiectuală, monumentală unei suferinţe inexprimabile, suportată de victime la nivel individual şi colectiv.

Pe de altă parte, a fost luată în discuţie multă vreme şi posibilitatea edificării unui singur memorial, consacrat tuturor celor care au avut de suferit şi au fost exterminaţi de o doctrină ce a pus în mişcare maşinăriile morţii în lagărele naziste.

În cele din urmă, s-a impus ideea edificării unor monumente separate, pentru fiecare categorie de victime.

Memorialul consacrat celor şase milioane de evrei victime ale Holocaustului a necesitat 17 ani de căutări, dezbateri şi controverse pînă să prindă viaţă, sub forma abstractă a unor paralelipipede din beton, asemănătoare cu nişte stele funerare. Complexul, care se întinde pe o suprafaţă de 19.000 de metri pătraţi în apropierea Porţii Brandenburg, realizat după proiectul arhitectului Peter Eisenman, a fost inaugurat oficial în 2005, la 10 mai.

Trei ani mai tîrziu, în Tiergarten, la Berlin, este dezvelit monumentul dedicat homosexualilor, victime ale persecuţiei şi programului de exterminare nazist. Memorialul este semnat de cuplul danezo-norvegian de artişti Elmgreen şi Dragset.

Cel din urmă monument comemorativ este cel consacrat ţiganilor - sinti şi romi. Pînă în 1980, cînd cancelarul de-atunci, social-democratul Helmut Schmidt, a exprimat oficial răspunderea Germaniei pentru crimele comise împotriva acestei etnii, pentru acest genocid a persistat o dificultate în abordarea acestui capitol al fărădelegilor comise în numele ideologiei naziste şi a teoriilor rasiste.

Între 1933 şi 1945, aproape o jumătate de milion de persoane, în Germania şi în alte state europene, au fost etichetate drept „ţigani”. Obiectivul naziştilor a fost exterminarea completă a copiilor, femeilor şi bărbaţilor aparţinînd acestei minorităţi europene.

În urmă cu 20 de ani a început să prindă contur proiectul monumentului care, în sfîrşit, la 24 octombrie, este inaugurat oficial de cancelara Angela Merkel. Realizarea memorialului, o creaţie a artistului israelian Dani Karavan, a fost întîrziată de disputele interne între diversele asociaţii ale victimelor, sinti şi romi. Ulterior, artistul şi-a modificat în repetate rînduri viziunea.

Acum, într-un luminiş din Tiergarten, în apropierea Reichstagului, se deschide o fîntînă rotundă, un bazin cu un diametru de 12 metri, pe un fundament de granit, avînd în mijloc o piatră triunghiulară, care se scufundă spre a reapărea din nou la suprafaţă, pe care va fi depusă în fiecare zi, fie iarnă sau vară, o floare proaspătă. Fundalul muzical al memorialului este o melodie simplă, interpretată la vioară de artistul sinti Romeo Franz. În jurul fîntînii sunt dispuse tăblii pe care sunt înscrise informaţii istorice, o cronologie a genocidului comis împotriva sintilor şi romilor.

Intenţia lui Dani Karavan a fost ca monumentul să fie un loc de linişte, de reculegere, de amintire a durerii. Pe malurile bazinului circular sunt dispuse versuri din poemul Auschwitz, în germană şi engleză, de poetul italian Santino Spinelli, de etnie romă.

Centrul de documentare şi cultură al sintilor şi romilor germani consideră că memorialul are şi funcţia de a simboliza răspunderea faţă de prezent şi viitor.

Cele 12 milioane de sinti şi romi care trăiesc în Europa sunt şi astăzi victime ale discriminării. Rasismul care ia proporţii pe continent ameninţă nu numai minorităţile, ci şi valorile europene în sine, al căror nucleu îl constituie drepturile omului şi demnitatea umană - se mai precizează în textul centrului de documentare.