1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

O disperată tentativă finală de aplanare a unei crize de amploare

Regimul fundamentalist islamic de la Teheran continuă reprimarea presei de opoziţie şi a ziariştilor independenţi. In urma arestării de către poliţia iraniană a mai multor jurnalişti proeminenţi militând pentru democraţie şi reforme în Iran, organizaţia ”Reporteri fără frontiere” şi alte 25 de publicaţii on-line, între care Deutsche Welle au lansat un apel la solidaritate cu ziariştii iranieni întemniţaţi cerând nu numai punerea lor în libertate, ci şi respectarea dreptului la opinie şi a libertăţii presei în Iran. Pe de altă parte, reprezentanţii puterilor europene Marea Britanie, Franţa şi Germania s-au întâlnit la Viena cu trimişii iranieni cărora le propun un nou târg spre a convinge Tehera

Şeful AIEA, Mohamed el Baradei şi secretarul consiliului suprem de securitate naţională al Iranului, Hasan Rowhani, acum aproape un an, la Viena

Şeful AIEA, Mohamed el Baradei şi secretarul consiliului suprem de securitate naţională al Iranului, Hasan Rowhani, acum aproape un an, la Viena

nul să renunţe la suspectatul său program nuclear militar. Despre ce este vorba?

Europenii speră în mod vădit să dezamorseze conflictul cu privire la alarmantul program nuclear iranian oferind Teheranului exporturi de tehnologie atomică de vârf occidentală şi eventual combustibil pentru reactoare nucleare, în schimbul renunţării de către iranieni la producţia de uraniu îmbogăţit.

Înaintea reuniunii de la Viena iranienii anunţaseră că sunt gata să negocieze eventuala prelungire a actualei suspendări de către Teheran a îmbogăţirii uraniului – procedeu necesar fabricării de bombe atomice – dar că nu vor renunţa principial la dreptul înnobilării acestui material radioactiv. Iranul insistă asupra dreptului de a a-şi transpune în scopuri civile programul nuclear, deşi criticii regimului de la Teheran au evidenţiat în repetare rânduri că, dată fiind bogăţia ei în petrol, această ţară şi-ar putea satisface fără probleme nevoile energetice, fără să recurgă la energia atomică.

Atât SUA cât şi Israelul precum şi statele vesteuropene suspectează Iranul că-şi maschează ambiţiile nucleare militare îndărătul unui presupus program atomic civil. Pentru a determina regimul iranian să abandoneze acest plan, europenii ar dori să convingă Teheranul să accepte înlocuirea aşa-numitelor ”reactoare de apă grea” cu reactoare de apă uşuoară, inutilizabile militar. Dacă s-ar produce această substituire, inginerii iranieni n-ar avea nevoie de ultrasuspectul uraniu îmbogăţit. In schimb europenii le-ar oferi tehnologia proprie. Spus altfel, iranienii ar urma să fie cumpăraţi cu daruri scumpe, în schimbul unor prezumtive concesii ale Teheranului în domeniul securităţii.

Dată fiind duritatea poziţiei iraniene, SUA au revendicat în repetare rânduri traducerea Iranului în faţa Consiliului de Securitate ONU, care ar putea adopta sancţiuni internaţionale împotriva Teheranului. Germania, Franţa şi Marea Britanie au insistat însă, multă vreme, asupra unei soluţii negociate. Dar răbdarea e pe cale să-i părăsească pînă şi pe europeni, devreme ce, recent, însuşi şeful diplomaţiei germane, Joschka Fischer ameninţase deschis că va propune recursul la Consiliul de Securitate, dacă Iranul nu se hotărăşte să cedeze în acest litigiu. ”Fireşte că acest conflict poate fi tratat şi la Consiliul de Securitate. Dar toate aceste demersuri trebuie să fie bine reflectate din unghiul consecinţelor lor. Dată fiind volatilitatea regională actuală eforturile noastre sunt m,enite să evite pe cât posibil o evoluţie şi mai periculoasă”, a declarat textual ministrul german de externe.

Deşi inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică n-au putut dovedi până în prezent irefutabil că în Iran se produc arme nucleare, motive de suspiciune există cu duiumul, între altele tocmai din pricina producţiei iraniene nedeclarate de uraniu înnobilat, apt să fie folosit la producţia de bombe şi ogive. Şeful AIEA, cu sediul la Viena, Mohamed el Baradei, susţine cursul european, care propune ”îmblânzirea scorpiei” prin utilizarea metodei biciului şi zăhărelului. Biciul l-ar reprezenta controalele inspectorilor agenţiei, zăhărelul fiind ofertele de negocieri şi exporturi de tehnologie.

”Nu trebuie uitat că Iranul şi-a încălcat timp de 20 de ani obligaţiile ce-i revin în baza Tratatului de Neproliferare Nucleară. In Iran au avut loc numeroase experminete nedeclarate în vederea îmbogăţirii uraniului şi a reciclării plutoniului. Acestea sunt matriale în mod direct utilizabile în vederea fabricării de arme nucleare, ceea ce a generat în trecut multă îngrijorare în legătură cu comportamentul iranian”, a precizat în context el Baradei.

Cât de sensibilă e chestiunea reiese din incapacitatea reprezentanţilor internaţionali din Consiliul Guvernatorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică de a cădea de acord la ultima lor reuniune asupra unei linii comune. Rezolvarea problemei fusese ca atare amânată, se anunţaseră noi controale, Iranul fiind totodată somat să înceteze să mai dea de bănuit că transpune un program nuclear militar.

Intre timp serviciile secrete israeliene au relatat că în răstimp de câteva luni, Iranul va deveni autonom de orice ajutor extern în materie de tehnologie nucleară aptă să fie folosită militar.

Soluţia de compromis propusă acum de europeni – izvorâtă parcă din disperare - ar putea să fie ultima ofertă avansată Iranului. Decizia finală se va adopta la reuniunea din noiembrie a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică de la Viena. Dacă efortul european actual va da greş, nu se va putea evita izbucnirea unei noi crize internaţionale, cu repercusiuni greu de prevăzut pentru Orientul Apropiat şi Mijlociu.

  • Data 21.10.2004
  • Autoare/Autor Eberhard Nembach/ Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1bS
  • Data 21.10.2004
  • Autoare/Autor Eberhard Nembach/ Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1bS