1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

O discuţie camuflată despre regimul parlamentar

Legea privitoare la reprezentarea României la Consiliul European anticipează o dezbatere constituţională majoră: prezidenţialism sau parlamentarism?

Pe agenda Curţii Constituţionale se află legea adoptată în vară, prin care noua majoritate politică îşi propusese să sporească rolul parlamentului cât priveşte afacerile europene şi să limiteze totodată atribuţiile preşedintelui de republică.

Legea prevede un control parlamentar mai strict asupra executivului şi, totodată, o nouă regulă privind reprezentarea României la reuniunile Consiliului European. De fapt subiectul în linii mari poate fi redus la polemica dintre primul ministru Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu.

Între timp anumite lucruri au fost tranşate. Reacţia Comisiei Europene faţă de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu au obligat guvernul să facă un pas înapoi. Premierul a admis explicit, după invalidarea referendumului, că nu se va opune de aici înainte ca preşedintele Traian Băsescu să participe la reuniunile de la Bruxelles, deşi a evitat să precizeze care vor fi canalele de comunicare dintre cele două componente ale executivului.

Legea adoptată în vară este aşadar caducă. Ea nu mai poate fi argumentată, cel puţin pe moment şi în contextul politic creat după referendum. Ea stabileşte o formulă care, la vremea aceea, păruse totuşi un compromis: preşedintele şi şeful guvernului ar fi putut participa deopotrivă la reuniunile Consiliului, în funcţie de agenda discuţiilor. Decizia participării unuia sau altuia ar fi urmat să fie luată de comun acord de preşedinte şi primul ministru.

Curtea Constituţională urmează să decidă, probabil săptămâna viitoare, dacă o astfel de lege este constituţională sau nu. Din punct de vedere politic, subiectul şi-a pierdut stringenţa. El continuă însă să aibă importanţă teoretică şi va reveni cu siguranţă în momentul în care se va redeschide subiectul modificării Constituţiei.

Să remarcăm mai întâi că legea adoptă de fapt, implicit şi fără să o declare, o nouă arhitectură constituţională. Asistăm de fapt la transformarea regimului politic actual dintr-unul imperfect sistem semi-prezidenţial cum este astăzi, într-unul parlamentar. Potrivit Constituţiei actuale, preşedintele nu răspunde în faţa Parlamentului, deşi i se poate adresa, dar legea promovată de USL îl subordonează pe preşedinte parlamentului, care dobândeşte puterea de a-i preciza şi limita acestuia mandatul de reprezentare. De aceea este destul de probabil că judecătorii Curţii Constituţionale, indiferent de înclinaţiile lor personale, vor respinge proiectul.

Subiectul rămâne însă în principiu actual, căci o nouă Constituţie va fi chemată să decidă dacă perfecţionează actualul sistem semi-prezidenţial, lămurind câteva lucruri privind mai ales relaţia dintre guvern şi preşedinte sau dacă va opta pentru un sistem parlamentar. Din legea aceasta se vede că preferinţele USL se îndreaptă spre parlamentarism, dar ar fi mai bine ca principiile mari, constituţionale, să nu mai fie abordate în pripă, cu scopuri politice circumstanţiale, ci în Constituţia însăşi, atunci când îi va veni vremea.