1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

O demisie târzie şi o înlocuire problematică

Teodor Meleşcanu urmează să-l substituie pe Titus Corlăţean ca şef al diplomaţiei române. Demisia celui din urmă e justificată, dar insuficientă, survine tardiv şi e urmată de un demers foarte discutabil.

Români demonstrând la München la 2 noiembrie pentru alegeri libere şi dreptul de a vota

Români demonstrând la München la 2 noiembrie pentru alegeri libere şi dreptul de a vota

Îngrijorător e, între altele, riscul ca demisia şi înlocuirea lui Corlăţean cu un fost candidat prezidenţial pro-Ponta, fost şef al SIE, serviciu secret din care în mod ilegal pare să fi făcut parte însuşi premierul, pe când era magistrat, să camufleze intenţii nu tocmai onorabile. Şi să prelungească neajunsurile electorale care au transformat reprezentanţele diplomatice ale României în bastioane antidemocratice.

Românii din Europa au reacţionat de altfel rapid. „Nu ne mulțumește demisia ministrului Corlăţean, cerem 1000 de secții de vot”, a reliefat un comunicat al FADERE, o organizaţie a românilor din Europa.

Potrivit lor, „demisia domnului Titus Corlăţean din fruntea Ministerului Afacerilor Externe din România... este justificată, ținând cont de proasta organizare a alegerilor din 2 noiembrie în diaspora, cât și (de) lipsa soluțiilor pentru a rezolva problemele organizării celor din 16 noiembrie. Totuși, considerăm că demisia (lui) este insuficientă... Cerem încă odată domnului Victor Ponta, Prim-Ministru al României, formarea unui comitet de criză care să găsească soluții viabile care să garanteze votul românilor din diaspora”, relevă comunicatul difuzat de FADERE.

Românii din Occident au perfectă dreptate. De altfel, la inițiativa Federației Asociațiilor de Români din Europa, duminică, 9 noiembrie, românii din mai multe orașe europene manifestaseră într-o serie de capitale şi metropole occidentale, între care Dublin, Paris, Madrid, Londra și Viena. Manifestanţii ceruseră oficialilor de la Bucureşti garantarea dreptului lor firesc, elementar, de a vota.

Acest drept le-a fost furat de ministrul de externe, pentru ale cărui fapte e responsabil şi premierul.

Or, după ce s-a dovedit incapabil să organizeze adecvat alegerile în străinătate, unde nenumăraţi români au fost privaţi de drepturile lor, Corlăţean a minţit fără jenă, fiind contrazis chiar de către Biroul Electoral Central. Autoritatea supremă în materie de alegeri reliefase, într-un comunicat remis vineri seara, că Ministerul Afacerilor Externe avea baza legală pentru a deschide noi secţii de votare în străinătate, hotarârea dată marţi, 4 noiembrie vizând doar situaţia din interiorul României.

În răspăr cu adevărul, ministrul de externe demisionar a contestat această afirmaţie, deşi ar fi trebuit să ştie bine că BEC nu aiurează. Corlăţean invocase declaraţiile autorităţii spre a sugera că luările de poziţie ale Biroului Electoral Central ar fi chipurile contradictorii şi ininteligibile şi că nici comunicatul BEC de vineri n-ar permite înfiinţarea legală de noi secţii de vot în străinatate. "Nu pot accepta ca MAE să încalce legea pe considerente electorale ale domnilor Băsescu si Iohannis", a spus Corlăţean textual, după care fostul şef al diplomaţiei române a fugit fără să-şi asume o discuţie lămuritoare cu ziariştii.

Or, ar trebui să se ia aminte tocmai la această ultimă declaraţie autodemascatoare a lui Corlăţean. Nu contează dacă e vorba de o scăpare, de un "act manque", de-un derapaj, sau dimpotrivă, de o declaraţie voluntară. Dar afirmaţia lui cu privire la Băsescu şi Iohannis explică integral substratul real al demersurilor ilegale şi al pretextelor şi subterfugiilor străvezii la care a recurs demnitarul PSD-ist spre a reduce „inconvenientul” unui probabil vot pro-Iohannis, deci anti-Ponta, al românilor din occident.

În mod vădit, dacă i se interpretează declaraţia în mod just, Corlăţean consideră nu doar că alegătorii din străinătate votează contra şefului său, ci mai crede că o astfel de opţiune anti-PSDistă ar fi „băsistă” şi că, vai, toate acestea l-ar îndreptăţi să le refuze românilor dreptul de a vota.

Demisionând, Corlăţean încearcă nu doar să scape, împreună cu Ponta, de presiuni interne şi externe ci, totodată, şi de răspunderea ce le revine pentru haosul electoral iscat foarte probabil din raţiuni politice. În fapt, pentru incompetenţa sa vădită, nu în ultimul rând în conflictul ruso-ucrainean, Corlăţean ar fi trebuit să arunce prosopul de mult.

Dar pentru haosul electoral din metropolele occidentale şi pentru ilegala deposedare de drepturi a românilor, demnitarul PSD-ist ar trebui să se confrunte şi cu o urmărire penală.

Nu trebuie ignorate nici alte aspecte ale chestiunii. De pildă faptul că demisia lui Corlăţean putea şi trebuia să survină de vineri. S-ar fi câştigat astfel un interval preţios în vederea reorientării MAE şi înfiinţării în timp util a secţiilor de vot necesare şi sporirii numărului de ştampile şi buletine de vot utilizabile de către cetăţenii români din diaspora. Dacă Teodor Meleşcanu nu va îndrepta grabnic situaţia, va trebui să dea socoteală şi el, laolaltă cu premierul care vrea propulsarea sa în funcţie.

Vă mai recomandăm