1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

O datorie naţională

Israelul şi Siria şi-au anunţat disponibilitatea de a începe sub medierea Turciei negocierile de pace. Dialogul cu Damascul constituie, în viziunea lui Ehud Olmert „o datorie naţională”.

default

Premierul Ehud Olmert anunţînd reluarea negocierilor de pace israeliano-siriene

Întrerupte din anul 2000 pe cînd se desfăşurau sub patronajul Statelor Unite, negocierile de pace dintre Israel şi Siria, mediate acum de Turcia, nu au stîrnit obiecţii din partea Washingtonului, altele decît criticile adresate Siriei de a sprijini terorismul, ceea ce i-a determinat pe unii observatori să nu întrevadă posibilitatea încheierii unui acord israeliano-sirian înaintea terminării mandatului preşedintelui Bush.

Dezgheţul survenit a fost salutat de secretarul general ONU Ban Ki-Moon. Acesta nu a omis să evidenţieze şi rolul favorabil al Ankarei în reinstituirea dialogului israeliano-sirian, precedat de unele contacte preliminare a ţinut să precizeze preşedintele Israelului Shimon Perez.

Şeful statului evreu a menţionat că ponderea acestor contacte nu poate fi încă evaluată, relativizînd astfel indirect opiniile unor reprezentanţi ai guvernului israelian potrivit cărora Olmert ar fi oferit Siriei o formulă pentru Golan, dorită de preşedintele sirian Baschar al Assad.

Pe lîngă considerarea negocierilor cu Siria drept „o datorie naţională”, Olmert a mai adăugat şi alte argumente în favoarea reluării dialogului:” De cînd negocierile au fost îngheţate situaţia securităţii la frontiera noastră din nord nu s-a ameliorat, ea pricinuindu-ne cea mai mare îngrijorare datorită riscului unei extinderi a conflictului în întreaga regiune. În aceste condiţii, recomandabilă rămîne tot soluţia dialogului şi nu cea a schimbului de focuri” .

Şeful guvernului israelian, căruia adversarii nu au ezitat să-i reproşeze că recurge la negocierile cu Siria spre a oculta scandalul de corupţie în care este implicat, a invocat şi disponibilitatea predecesorilor săi Jitzak Rabin şi Ehud Barak, din partea partidului muncii dar şi a lui Benjamin Netanjahu, din partea formaţiunii Likud, nu numai de a sta de vorbă cu vecinul din nord, dar şi de a face unele compromisuri dureroase pentru a ajunge la o soluţie de pace. Chestiunea centrală rămîne intervalul de timp în care Israelul se va retrage de pe înălţimile Golan cucerite în 1967.În discuţie se mai află trasarea unei linii de frontieră, crearea unei zone tampon, demilitarizate precum şi accesul Israelului la partea siriană a Golanului. După întîlnirea de luni 19 mai, a delegaţiilor Siriei şi Israelului la Ankara, Ehud Olmert a declarat :” Nu-mi fac nici un fel de iluzii.Negocieirle nu vor fi uşoareşi este posibil ca întreg procesul să fie îndelungat şi însoţit de compromisuri complexe. După ce am analizat toţi factorii relevanţi , toate opiniile responsabililor israelieni de securitate, toate punctele de vedere ale israelienilor am ajuns la concluzia că în acest caz şansele sunt mai mari decît riscurile.Cu această speranţă pornim astăzi la drum”.

La scurtă vreme după declaraţia făcută de premierul Ehud Olmert şi după începerea negocierilor, ministrul israelian de externe Tzipi Livni a lăsat să se înţeleagă că Siria va trebui să se distanţeze de Iran şi să înceteze să mai sprijine mişcările Hezbollah şi Hamas, dacă doreşte să ajungă la pace cu statul Israel.