O criză nouă? Sau agravarea celei vechi?

Acelaşi ziar se ocupă şi de modul în care guvernul islamist al Turciei "manipulează" politic, amplificând artificial cearta cu Israelul, "spre a deturna primăvara arabă şi a întoarce ţările arabe împotriva statului evreu, fostul aliat al Turciei". 

Ziarele germane mai abordează pe larg criza datoriilor. Comentatorii scriu şi despre riscul unei reşute în recesiune, despre băile de sânge din Siria, al cărei regim dictatorial continuă să se bucure de sprijinul Rusiei şi al Chinei comuniste, precum şi despre cooperarea din trecut a Libiei lui Gaddafi cu serviciile secrete occidentale.

Spaţii ample continuă să se aloce în presă şi erodării masive a poziţiei forţelor de centru-dreapta din Germania, după seria de eşecuri electorale care au culminat cu înfrângerea din alegerile regionale de duminică, din Mecklenburg-Pomerania Anterioară.

În context, Münchener Merkur se întreabă dacă acest scrutin n-a oferit cumva planul de viitor al construcţiei politice a Germaniei, întemeiate pe "atomizarea taberei burgheze".

Alţi autori atrag atenţia asupra înmulţirii fără precedent a cetăţenilor care au preferat să nu se prezinte la vot. Ost-SeeZeitung, din nord-estul Germaniei, relevă că absenteismul a contribuit substanţial la succesul reintrării în parlament a NPD, o formaţiune de extremă dreapta.

Süddeutsche Zeitung vede forţele de centru-dreapta alunecând într-o veritabilă "depresie" clinică. În termeni similari comentează situaţia şi Märkische Allgemeine din Potsdam,  în vreme ce ziarul de stânga Frankfurter Rundschau atribuie şanse nebănuite social-democraţilor de a prelua puterea în Germania la alegerile legislative care vor avea loc în doi ani.

Die Welt din Berlin se arată, în răstimp, extrem de alarmat nu atât de căderea liberă a burselor, după ce indicele bursier german, DAX, a atins luni un record negativ pentru intervalul ultimilor doi ani, cât de absenţa unei perspective de salvare din nou-vechea criză care se profilează la orizont. Ziarul îi citează pe preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, pe noua directoare a FMI, Christine Lagarde, şi pe şeful Deutsche Bank, Josef Ackermann.   

Cel din urmă identifică paralele între situaţia actuală şi aceea din toamna anului 2008, când a izbucnit criza financiară. Lagarde cere, la rândul ei, recapitalizarea cu forţa a băncilor europene şi un program de relansare a economiei germane, iar şeful Băncii Mondiale vede economia globală alunecând într-o nouă zonă de risc.

În ziar citim: „Criza e punctul de a escalada. În lumea politică şi financiară se impune tot mai mult conştiinţa că Grecia abia dacă mai poate fi salvată. La rândul ei, Italia, cu du-te - vino-ul ei în materie de austeritate, îşi iroseşte capitalul de încredere, singurul care desparte de prăpastie ţările aflate în criza datoriilor” - scrie, nu fără o amplă doză de pesimism, ziarul berlinez.

Potrivit căruia, partea cea mai proastă a situaţiei actuale este că actorii internaţionali care ar putea aplana criza sunt, altfel decât în 2008, fie certaţi la cuţite, fie perplecşi şi nu ştiu ce-ar mai fi de făcut.

Autor: Petre M. Iancu
Recator: Ovidiu Suciu