1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

O crimă nouă: asimilarea

Mulţi editorialişti abordează promisiunea de sporire a alocaţiilor pentru copii, făcute de creştin-democraţii germani. Unii scot în evidenţă componenţa electorală a acestei făgăduieli. O temă dominantă rămâne islamismul.

default

O musulmană, demonstrând acum câţiva ani în Scoţia, în faţa unei reprezentanţe diplomatice franceze, împotriva interdicţiei purtatului basmalei islamice în şcolile din hexagon.

Revoltat de propunerea arhiepisocpului de Canterbury, potrivit căruia ar fi inevitabilă introducerea şariei în legislaţia britanică, un ziar spaniol constata la 1 februarie că "occidentul e mult prea îngăduitor" cu mahomedanismul. Ziarul releva că „teocraţia islamică continuă să fie în ofensivă şi să împingă înapoi valorile occidentale.

Marţi, 12 februarie, cotidianele germane continuau să se arate scandalizate de alocuţiunea rostită la Koeln de premierul Turciei, Erdogan. Vorbind minoritarilor turci din Germania, liderul islamist de la Ankara afirmase că asimilarea este „o crimă împotriva umanităţii”.

Schweriner Volkszeitung înregistrează reacţia diplomatică, în fapt însă "consternată" a cancelarului Angela Merkel la declaraţiile făcute de Erdogan. Ziarul relevă că politica germană de integrare a minoritarilor a dat greş, şi atribuie eşecul ei îndelungatului refuz „de a se spune lucrurilor pe nume”.

Die Welt din Berlin nu e mai puţin indignat. „Asimilarea? De ce nu?”, se întreabă cotidianul conservator german, în care citim: „Islamistul moderat Erdogan a fost frecvent acuzat în patria sa, în care spiritele se încing uşor, că şi-ar vinde ţara prin politica sa proeuropeană. Se poate ca atare înţelege că premierul se vede nevoit unoeri să recurgă la expresii marţiale. Ceea ce nu-i justifică însă defel cuvântarea. Mesajul ei afirmă că, mai degrabă decât să-i integreze pe turci, germanii ar dori să le răpească naţionalitatea şi cultura”.

Or, potrivit ziarului, „integrarea este întotdeauna şi un pic de asimilare..., o cedare a vechiului şi o asumare a noului şi reprezintă un proces pe cât de frumos pe atât de dureros”, căruia să te sustragi nu ar avea sens.

Şi mai tranşant e verdictul unui ziar estgerman. Ostthueringer Zeitung relevă că „discursul lui Erdogan a pus paie pe foc, alimentând obiecţiile celor care resping categoric orice politică de integrare”. In consecinţă, alocuţiunea ar fi fost, prin naţionalismului ei, „deopotrivă lipsită de înţelepciune şi totodată de natură să bruscheze (gazdele premierului turc). Erdogan nu şi-a făcut un serviciu în materie de promovare în occident a unei posibile aderări a Turciei la UE”. Cu toate acestea, ziarul recomandă cititorilor săi să rămână relaxaţi. Referindu-se la revendicarea creării de şcoli turceşti în Germania, cotidianul evocă existenţa celor 100 de şcoli germane funcţionînd în străinătate, inclusiv în Turcia. Şi ziarul conchide: „La urma urmei, integrarea nu înseamnă ca imigranţii să-şi abandoneze identitatea naţională”.