1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

O chestiune de voinţă

Neonazismul şi crimele lui teroriste faţă cu incapacitatea serviciilor secrete germane de a le pune capăt rapid precum şi excesele din lumea arabă, iată două din subiectele cele mai aprig comentate la 23 august.

Încărcata semnificaţie a zilei, care a adus românilor începutul izbăvirii de catastrofa antonesciană şi de cataclismul hitlerist, dar şi debutul coşmarului comunist nu se regăseşte în editorialele presei apusene.

În ziarele germane abundă în schimb analizele rezultatelor Comisiei Parlamentare de Anchetă a asasinatelor NSU, care înfierează instituţiile de forţă ale Republicii Federale. Concluzia comună a membrilor acestei comisii, este, „dincolo de afilierea lor politică, una singură. Potrivit ei, „atât poliţia cât şi serviciile secrete şi justiţia, aşadar statul german, s-au arătat prea puţin în stare să-şi exercite funcţia cea mai importantă, aceea de a-i apăra pe cetăţeni” (de asasinatele şi de teroarea rasistă a extremei drepte), scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Tema cea mai intens abordată de editorialişti vizează dilemele provocate Occidentului de iarna polară în care s-a transformat aşa-zisa "primăvară arabă". „Care primăvară?” - se întreabă de altfel, retoric, acelaşi ziar, comentând punerea în libertate a fostului preşedinte Hosni Mubarak şi protestele pe care le-a iscat acest demers.

Cotidianul din Frankfurt, care se arată dezamăgit că „vechiul regim n-a încetat niciodată să existe”, concede că şi islamiştii Frăţiei Musulmane sunt de vină pentru nenorocirile şi vărsările de sânge abătute asupra Egiptului.

Culpa lor rezidă, scrie ziarul, în tentativa „de a edifica nu democraţia, ci o ordine islamistă, fascistă chiar, după cum cred adversarii Frăţiei”. Dar FAZ admite că situaţia din Siria e mult mai rea decât cea din Egipt şi că, „dacă se adeveresc relatările despre asasinarea, de către regimul Assad, a peste o mie de oameni, printr-un atac cu arme chimice, e vorba de o crimă monstruoasă”.

Şi Neue Zürcher Zeitung, precum şi Süddeutsche Zeitung publică pe primele lor pagini, relatări despre prezumtivul atac, ca şi despre învinuirile rebelilor la adresa executivului de la Damasc. New York Times recunoaşte că „Occidentul ar trebui să reacţioneze cu toată duritatea dacă acest atac cu mijloace de distrugere în masă se confirmă. În joc e credibilitatea lui Obama”, admite ziarul new-yorkez, amintind că preşedintele american a calificat recursul la arme chimice în repetate rânduri drept absolut inacceptabil”.

Or, „dictatura siriană a refuzat deocamdată să aprobe accesul inspectorilor ONU (însărcinaţi să controleze recursul la arme chimice) la locul acestei posibile crime atroce împotriva umanităţii”, observă Die Welt, reliefând că indiciile incriminând regimul Assad sunt, totuşi, „strivitoare”.

Or, faptul că nici Vestul şi nici Rusia nu forţează mâna regimului sirian, trimiţând unităţi de comando la faţa locului, deşi ar putea s-o facă, demonstrează că nici una din părţi nu doreşte de fapt elucidarea misterului acestei afaceri, crede Süddeutsche Zeitung. Fiindcă edificarea, în acest domeniu, „nu e decât o chestiune de voinţă”, după cum conchide ziarul din München.