O Antigona pentru Grecia

În răstimp, „Greciei îi mai trebuie o Antigonă”. Nu pentru ca tragedia să fie completă ci, după cum notează Le Monde, „pentru a le explica grecilor, că reîntoarcerea la drahmă le-ar catapulta ţara în lumea a treia”.

Notând că, în Grecia, există întotdeauna „pericolul violenţei naţionaliste, de extremă dreapta, sau a uneia extremiste de stânga”, ziarul parizian consideră că ideea, între timp abandonată, a unui referendum, constituie o încercare de „înăbuşire în faşă” a oricărei deraieri totalitare.

Dar această contracarare a tendinţelor autoritare sau revoluţionare, marxiste, „prin ancorarea mai fermă a grecilor în tabăra democraţiei” ar putea da greş, se teme analistul cotidianului de stânga de la Paris.

„Drama psihologică” legată de referendumul elen a conferit consistenţă „ipotezei unei ieşiri a Greciei din zona Euro, amplificând sentimentul unei mari urgenţe”, subliniază la rândul său ziarul conservator Le Figaro.

Cotidianul parizian reclamă „evitarea cu orice preţ, de acum încolo, a eventualităţii ca incapacitatea de plată a Atenei să declanşeze o reacţie în lanţ care să cânte prohodul zonei euro”.

Italia şi Spania, mai susţine editorialistul parizian, ar fi următoarele victime, iar „sistemul bancar european n-ar supravieţui acestei încercări. De aici, presiunile enorme exercitate asupra premierului italian Berlusconi, la Cannes, ca să adopte în fine programul de austeritate necesar”.

Ziarele germane abordează şi ele, in corpore, drama care se derulează în zona euro. Süddeutsche Zeitung trimite la dilema liderilor zonei euro, care vor să exercite presiuni asupra Romei, dar doresc totodată să menajeze mândria naţională a italienilor şi să nu pună paie pe focul speculaţiilor la burse.

„Doar un personaj ar mai putea să-l silească pe Berlusconi să acţioneze, iar acesta este Mario Draghi, noul şef al Băncii Centrale Europene”, care, potrivit ziarului, ar putea „refuza achiziţionarea de obligaţiuni italieneşti, spre a-i forţa mâna compatriotului său” şi a-l obliga să treacă la reforme.

De „ultimul sirtaki” aminteşte, la rândul său, Frankfurter Allgmeine Zeitung, care ni-l înfăţişează pe Anthony Quinn, dansând în rolul lui Zorba grecul. Ziarul scrie: „un tabu s-a prăbuşit”. Pentru prima dată, „liderii europeni n-au mai exclus posibilitatea ieşirii Greciei din zona euro”.

În fine, Leipziger Volkszeitung notează: „În partida sa de pocher Papandreu a mizat totul pe-o carte şi a pierdut”. În reacţie la cacialmaua lui, „Merkel şi Sarkozy nu s-au lăsat impresionaţi şi i-au plătit sec, fapt pe care l-a înţeles şi Papandreu când luxemburghezul Jean-Claude Juncker, şeful Eurogrupului, a declarat că se poate foarte bine imagina o zonă a monedei comune fără Atena. Din lupta sa cu liderii europeni, premierul grec s-a întors acasă bătut”.

Mult mai grav ar putea s-o încaseze preşedintele iranian Ahmadinedjad, dacă SUA, Marea Britanie şi Israelul îi vor ataca instalaţiile nucleare. Discuţiile pe această temă, apărute în presa israeliană, sunt comentate şi de observatorii din massmedia germană.

Berliner Zeitung nu crede că statul evreu ar fi permis, prin cenzura sa militară, să se abordeze public această chestiune dacă ar fi urmat realmente să fie atacat Iranul.

Analizând subiectul, ziarul austriac Die Presse e de părere că un astfel de atac ar putea lichida rivalitatea actuală dintre arabi şi iranieni şi că dezbaterea pe marginea subiectului ar fi menită să exercite presiuni asupra Rusiei şi Chinei, să accepte înăsprirea sancţiunilor impuse regimului iranian.

Autor: Petre M.Iancu
Redactor:Rodica Binder