O altă Europă?

Ultimul summit de la Bruxelles are toate şansele să devină o cumpănă a apelor în istoria Europei, scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG pe prima pagină, explicînd figura de stil în următorii termeni: două cursuri de apă s-au desprins din albia comună, în care, cu 50 de ani în urmă, comunitatea număra doar şase state membre. Nu încape nici o îndoială că cele 17 state ale zonei monetare euro, care vor să încheie un tratat separat menit să adîncească cooperarea economică şi financiară, document la care pot adera şi restul ţărilor membre ale Uniunii, au pus de fapt piatra de temelie a unei uniuni politice. Ele recuperează acum, ceea ce nu au obţinut prin tratatul de la Maastricht.

Pe de altă parte, despărţirea celor două fire de apă era inevitabilă din perspectiva crizei - opinează acelaşi comentator - fiindcă din raţiuni economice şi politice, adîncirea procesului de integrare nu mai este compatibil simultan cu cel al extinderii. Indirect, acest proces de disociere pare a confirma teoria, potrivit căreia Uniunea Europeană are nevoie de un nucleu forte.

Calea spre o nouă Europă, ai cărei membri sunt mai organic angrenaţi în noua structură, mult mai stabilă, este de-acum deschisă - constată DIE WELT, menţionînd că aşa numita strîngere a rîndurilor are loc fără Marea Britanie.

Timpul va dovedi dacă premierul Cameron a procedat bine cînd s-a decis să treacă Rubiconul - scrie NEPSZABADSAG de la Budapesta, proorocind că, în eventualitatea că eforturile de stabilizare a Europei vor eşua, Marii Britanii îi va reveni cu certitudine rolul de ţap ispăşitor.

Nu mai puţin limpede este faptul că pe britanici nu-i interesează soarta monedei euro - deduce LA PRESSE DE LA MANCHE.

Iar ceea ce Germania nu a izbutit să impună, atunci cînd moneda euro s-a născut, va obţine acum prin noul tratat, scrie ziarul danez JYLLANDS POSTEN în editorialul intitulat facă-se voia Angelei Merkel. Ceea ce nu se ştie este dacă cetăţenii noii Europe vor sprijini cursul dur made in Germany al politicii de stabilizare. Incertă rămîne şi posibilitatea ca acest nou curs să liniştească pieţele financiare.

Cu toţii ştim că banii guvernează lumea. Dar cine guvernează banii ? Eretica întrebare o formulează săptămînalul DER SPIEGEL la acest început de săptămînă, promiţînd cititorilor o lămuritoare incursiune în misterele pieţelor financiare, de ale căror capricii şi putere se teme politica.

Enervaţi de prea multele summituri, care nu pot stopa tăvălugul crizei, agasaţi de scenariile tot mai cumplite ale unei recesiuni şi inflaţii iminente, cetăţenii au nevoie de un respiro, decretează, pe bună dreptate, DIE WELT pe prima sa pagină. Căci, prea mulţi agitatori politici şi financiari alimentează cu bună ştiinţă angoasele, cu scopul de a forţa decizii în propriul lor interes. Cu cît mai relaxaţi rămîn nu doar liderii politici, ci şi cetăţenii de rînd, cu atît sporesc şansele ca scenariile prăbuşirii să nu devină realitate.

Scenariile unei catastrofe climatice au fost eclipsate de cele ale crizei financiare, economice şi monetare. Aşa încît nu-i de mirare că la conferinţa de la Durban, compromisul la care au ajuns participanţii le-a asigurat acestora doar cîştigarea unui răgaz spre a putea adopta abia în 2020 măsurile necesare spre a salvgarda clima terestră, scrie RHEINPFALZ.

Prin urmare, de un real succes nu poate fi vorba, deduce şi RHEIN -ZEITUNG. Prin urmare, întreaga conferinţă rămîne doar un mic pas făcut înainte - conchide LA VANGUARDIA.

În schimb, în Rusia, curajul civic a făcut un mare pas înainte. În pofida şicanelor şi trucurilor la care au recurs autorităţile, cetăţenii s-au întrunit spre a protesta împotriva fraudelor electorale la ultimul scrutin parlamentar. Şi - pentru prima oară - scrie ROSSIJSKAJA GASETA, televiziunea publică rusă a relatat cu suficientă obiectivitate despre acţiunile protestatare, la care nu au mai participat doar disidenţii, ci şi cetăţenii care nu sunt nici debili, nici pauperi, ci serioşi şi educaţi - se poate afla din paginile cotidianului KOMMERSANT. Aceşti cetăţeni constituie coloana vertebrală a societăţii pe durata următorilor cinci ani - apreciază NOWAJA GASETA.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Ovidiu Suciu