1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

O alegere bună pentru America

Prin realegerea lui Barack Obama, americanii au luat decizia corectă. Nu este preşedintele perfect, dar e alternativa mai bună

Nu este preşedintele perfect, dar este alternativa mai bună faţă de republicanul Mitt Romney.

Din punct de vedere financiar, preşedintele Obama a reuşit să scoată Statele Unite ale Americii din recesiune şi să evite o a doua criză. La mai puţin de o lună de la preluarea postului, el semna pachetul de refacere conjuncturală în valoare de peste 787 de miliarde de dolari. Continua astfel politica predecesorului său, George W. Bush, care începuse să salveze băncile aflate într-o situaţie critică.

Economia nord-americană nu străluceşte, rata şomajului rămâne la un nivel ridicat cu 8 procente, dar experţii sunt de părere că fără măsurile adoptate de Adminsitraţia Obama, situaţia ar fi fost mult mai rea.

Una din cele mai mari provocări, căreia preşedintele va trebui să îi facă faţă în noul mandat, este volumul imens al datoriilor publice, de peste 16 mii de miliarde de dolari. Preşedintele s-a declarat în favoarea unui pachet care să combine majorarea impozitelor cu reducerea cheltuielilor, singura cale, de altfel, de ieşire din criză. Republicanii resping însă cu fermitate majorarea impozitelor, poziţie adoptată public şi de perdantul scrutinului, Mitt Romney. Politic, poziţia este iresponsabilă şi matematic, irealistă. Dacă republicanii ar continua să refuze negocierile pe această temă, ei s-ar dovedi infantili.

La nivelul politicilor sociale, a sosit momentul ca îndelung dezbătuta reformă a sănătăţii, susţinută de administraţia Obama, să intre în vigoare.

Un al doilea mandat al lui Obama va însemna că milioane de americani vor beneficia de o asigurare medicală, aşa încât boala nu va mai echivala cu ruinarea vieţii majorităţii populaţiei. Mitt Romney ameninţase că va anula direct reforma în cauză.

Obama se poate referi acum şi la alte iniţiative legislative, precum la dreptul femeilor de a obţine salarii egale cu bărbaţii, în aceleaşi poziţii şi dreptul homsexualilor din armată de a-şi recunoaşte public orientarea sexuală.

În cazul reformei în domeniul imigraţiei, se aşteaptă ca preşedintele reconfirmat să urmeze o politică umană. Republicanii se pronunţă în favoarea limitării dreptului la azil, de care să beneficieze doar cei despre care se crede că ar putea contribui la succesul economic al SUA.

Chiar dacă, pe plan extern, Obama a avut ezitări greu de înţeles, în cazul demonstraţiilor din Iran sau al conflictului din Siria, trebuie reamintit că în 2008 el câştiga alegerile promitând populaţiei că va transforma America dintr-o putere izolată şi urâtă într-un partener important în menţinerea păcii. Intervenţia militară din Libia este cea mai bună dovadă a succesului în acest sens.

Nu în ultimul rând: direcţia politicii Washingtonului sub Obama este mai mult sau mai puţin previzibilă. În ultimii patru ani, Obama a lăsat impresia unui preşedinte liniştit.

În cazul în care Mitt Romney s-ar fi instalat la Casa Albă, liniştea ar fi fost rapid tulburată de neînţelegerile evidente dintre republicani.

America are nevoie de o putere previzibilă. O dată cu Barack Obama, electoratul a decis să continue drumul pe care a pornit în urmă cu patru ani.