1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

O şcoala evreiască pentru Bucureşti

În fostul cartier evreiesc din Bucureşti, chiar în incinta Teatrului Evreiesc, se află o şcoala mozaică. Este un proiect iniţiat de filantropul american Ronald S. Lauder şi susţinut de profesoara israeliană Tova Ben Nun.

În incinta Teatrului Evreiesc din Bucureşti se află o grădiniţă şi o şcoală mozaică.

În incinta Teatrului Evreiesc din Bucureşti se află o grădiniţă şi o şcoală mozaică.

Şcoala numără la ora actuală numai şapte clase, dar creşte în fiecare an pe măsură ce copiii înaintează în studiu. Mica instituţie de învăţământ este prin istoria ei un simbol al respectării tuturor cultelor în România.

După schimbarea regimului comunist din România, Tova Ben Nun a venit la Bucureşti ca delegat oficial al Agenţiei Evreieşti pentru Israel. Ea a înfiinţat în cadrul comunităţilor evreieşti de aici mişcarea de tineret ”Tnuat Aliya Romania”, al cărei scop era să încurajeze tinerii evrei să se apropie de Israel, respectiv să emigreze.

În perioada interbelică, în România trăiau peste 850.000 de evrei. Ca urmare a persecuţiilor din cel de-al doilea război mondial şi a masivei migraţii în Israel, comunitatea evreiască româna are astăzi numai 12.000 de membri. Jumătate dintre evreii români trăiesc la Bucureşti, dar migraţia continuă.

După o întâlnire cu filantropul Ronald S. Lauder, Tova Ben Nun a decis să încurajeze tineretul evreu nu să plece, ci să rămână în România, unde să-şi păstreze şi să-şi cultive identitatea. Tova Ben Nun:

”În perioada în care încurajam Aliya-ua m-am întâlnit întâmplător la Bruxelles cu domnul Ronald S. Lauder. Eu i-am povestit că mă ocup cu activităţi evreieşti pentru generaţia tânără din România, iar el m-a solicitat să deschid o grădiniţă. M-a surprins ideea... m-am bucurat... şi i-am spus că sunt de acord să pun baza acestui proiect.”

La trei ani după înfiinţarea grădiniţei, Tova Ben Nun a înfiinţat cu ajutorul aceluiaşi Ronald S. Lauder o şcoală. Ea se află în fostul cartier evreiesc din Bucureşti, chiar în incinta Teatrului Evreiesc. Şcoala i-a avut elevi pe chiar primii copii cu care se înfiinţase grădiniţa. Pe măsură ce cresc copii, şcolii i se adaugă noi clase. Tova Ben Nun:

”Se împlinesc opt ani de când s-a deschis acest complex şcolar. Copiii care au început în ’97 la grupa pregătitoare sunt în clasa a 7-a. Deci au terminat şcoala primară, gimnaziul şi se pregătesc de liceu. Când vor termina copiii cei mari liceul, vom sărbători Bar Mitzva şcolii, adică 13 ani de activitate... la fel cum sărbătoresc şi copiii din religia mozaică la vârsta de 13 ani.”

În şcoala evreiască se află la ora actuală 140 de copii. Ei au un program prelungit- de la 8 dimineaţa, până la ora 17. De aceea, primesc aici micul dejun, o gustare de dimineaţă, prânzul şi o gustare de după-amiază. De asemeni, au activităţi extra-şcolare de artă, multi-media şi sport, respectiv MTV-dans. Elevul Alin Rotaru deja nu mai face deosebire între activităţi şcolare şi activităţi extra-şcolare:

”Am 13 ani şi-mi place foarte foarte mult şcoala asta... pentru că aici profesorii au o legătură specială cu elevii... sunt foarte înţelegători... îi tutuim, normal, pentru că e o şcoală! Şi în general avem activităţi frumoase- calculatoare, istorie, geografie, consilierie...”

Profesoara de biologie Cristina Păunescu predă în şcoala evreiască de 3 ani, însă este în învăţământ de 6 ani. Astfel, poate face o comparaţie între atmosfera din şcoala normală de stat şi cea din şcoala evreiască:

”Poate că aici o parte din elevi sunt mai răsfăţaţi – acesta ar fi un dezavantaj... Dar în rest, relaţiile sunt mult mai apropiate. Suntem ca într-o familie – acesta este cel mai important lucru: copiii sunt bine supravegheaţi şi se simt foarte bine...”

Dar nu orice copil evreu poate învăţa la şcoala evreiască. Deşi Ronald S. Lauder sponsorizează şcoala lunar, taxa şcolară de 250 de dolari pe lună este încă peste posibilităţile multor părinţi. - Salariul mediu în România este de 200 de dolari pe lună. Totuşi, mulţi părinţi fac sacrificii ca să-şi trimită copiii aici la şcoală.

Copiii din clasa a şaptea, cu care s-a inaugurat şcoala şi grădiniţa, sunt cea mai bună reclamă pentru succesul educaţiei evreieşti promovate de Tova Ben Nun. Profesorul Marius Frăţilă, venit şi el din învăţământul de stat, prezintă elevii la o oră de artă-plastică:

”Tema acestei ore este ‘compoziţie plastică realizată cu elemente geometrice’. Copii sunt destul de avansaţi ca nivel de exprimare. Se exprimă foarte lejer, fără inhibiţii... Mai au uneori şi eşecuri, dar asta ţine de procesul de învăţare.”

Tova Ben Nun doreşte să extindă şcoala şi afirmă că proiectul decurge mai bine decât a sperat:

”Surprize au fost numai surprize plăcute – am avut deschidere la primărie, la autorităţi şi la minister. Şi surpriza plăcută e cererea mare pentru şcoală... Surpriză plăcută este şi că avem elevi extraordinari. Este o plăcere să discuţi cu elevii care sunt azi în clasa a 7-a... copiii care au crescut la noi!"