1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Numai justiţia română poate decide în cazul imobilului de lângă Catedrala Sfântul Iosif

În Comisia pentru Petiţii a Parlamentului European a avut loc prezentarea plângerii privind impactul dăunător al construirii unui zgârie-nori în imediata vecinătate a Catedralei Sfântul Iosif din Bucureşti.

default

Catedrala Sfântul Iosif şi controversata construcţie de lângă ea

Petitia a fost prezentata de arhiepiscopul-mitropolit, Ioan Robu, care a declarat ca „s-a opus permanent autorizarii acestei constructii”, desi a recunoscut că in 1999 si-a dat acordul formal pentru constructia unei cladiri pe terenul cumparat langa catedrala. Ioan Robu a declarat ca nu a fost informat in amanunt asupra „detaliilor proiectului, a inaltimii, a tehnologiei de executie sau a consecintelor viitoare asupra catedralei”

“Certificatul de urbanism din 2005 impunea lui Millenium ca obligativitate, obtinerea acordului notarial al vecinului de la nr. 17, deci de la noi, precum si elaborarea unei expertize tehnice care sa arate ca alaturarea noii constructii catredralei nu va aduce prin interactiune, daune catredralei la viitoarele cutremure. Nu am dat niciodata un acord in fata notarului, asa cum impunea certificatul de urbanism ca si conditie pentru Millenium pentru autorizarea proiectului.”

In viziunea arhiepiscopului, este de vină si Guvernul Romaniei care nu ar fi tinut cont de raportul Inspectoratului de Stat in Constructii si nici de cele doua hotariri ale Senatului României si care a invocat motivul ca justitia nu s-a pronuntat inca, „acoperind in continuare faptele ilegale si faptuitorii”. Mai mult, in opinia arhiepiscopul-mitropolit Ioan Robu, s-a incalcat si Conventia de la Granada din 1985 precum si a directivelor europene pentru protectia mediului. „In prezent, a spus Ioan Robu, Millenium blocheaza judecarea dosarului pe fond, sperand, ca prin diferite manevre, sa reporneasca lucrarile”.

Reprezentantul Comisiei Europene prezent in sala a declarat ca directiva de mediu din 1985 nu se poate aplica in acest caz fiindca la momentul respectiv România nu era membru al Uniunii Europene la momentul inceperii lucrarilor.

„Cat priveste articolul din Tratatul Uniunii Europene, invocat in petitie si care ar da o competenta UE in privinta aspectului cultural, el se refera la principiul subsidiaritatii, deci nu permite CE sa intervina intre partile aflate in litigiu.”

Comisia de Petitii a decis in final sa faca o plangere primului-ministru al României, Calin Popescu-Tariceanu, prin reprezentantul oficial al Parlamentului European, presedintele Hans-Gert Pöttering.