1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Numărătoarea inversă - Tic-tac-ul Bucureştiului în întâmpinarea integrării europene

Subiectele din actualitatea românească prezentate astăzi în paginile cotidianelor de limbă germană sunt ratificarea tratatului de aderare la UE de către Parlamentul român şi celebrarea jubileului colegiului NEC (New Europe College), instituţie academică de elită patronată de Andrei Pleşu. O temă controversată atât în Germania cât şi în Franţa este problema desfiinţării zilelor de sărbătoare legală de origine religioasă.

default

Cotidianul independent vienez DER STANDARD notează în ediţia sa online de astăzi că Parlamentul României va ratifica tratatul de aderare la UE : „Se aşteaptă ratificarea tratatului cu o majoritate covârşitoare de voturi, deoarece practic toate partidele reprezentate în Parlament sprijină integrarea europeană, la fel ca 85% din populaţia ţării.” „Reprezentanţii instituţiilor comunitare”, continuă DER STANDARD, „avertizează România însă cu privire la recurgerea la aşa-numita clauză de salvgardare, care ar atrage după sine amânarea aderării României cu un an, în cazul în care reformele necesare nu vor fi executate până în 2007. În cazul României, reformele aferente vizează în primul rând justiţia, administraţia publică, concurenţa, precum şi combaterea corupţiei.” Ziarul DER STANDARD încheie cu specificaţia că, în prezent, Guvernul de la Bucureşti pregăteşte o serie de proiecte de lege pentru reforma justiţiei.

„A început numărătoarea inversă”, şi-a intitulat cotidianul liberal din München SÜDDEUTSCHE ZEITUNG foiletonul consacrat jubileului colegiului NEC, „New Europe College”, instituţie academică fondată şi patronată de Andrei Pleşu. „Oraşul ticăie”, scrie cotidianul bavarez, cu trimitere la noile semafoare bucureştene care cronometrează la secundă fluxul vieţii cotidiene al capitalei, continuând: „O ţară care trebuie să dea dovadă de răbdare în procesul ei de tranziţie, exersează aşteptarea cu precizia unui metronom.” „Ce plastică şi profund umană este imaginea drumului parcurs până la ţintă. Imagine valabilă şi pentru cele 595 de zile de maraton care i-au mai rămas noului Guvern de la Bucureşti, aflat de mai puţin de jumătate de an la putere, pentru reformele sale accelerate, şi, odată cu el, şi întregii societăţi. Dar lui Andrei Pleşu îi displace această metaforă”, continuă SÜDDEUTSCHE ZEITUNG din München. „De ce vorbim mereu despre Europa ca despre un loc în care trebuie să ajungem?’, întreabă Pleşu, eruditul, care a fost la începutul anilor ’90 mai întâi ministrul culturii iar apoi ministrul de externe al ţării sale. E vorba mai degrabă”, continuă cotidianul să citeze indirect, „de ‚reanimarea a ceea ce există în noi’.” (...) „Activitate socială prin cercetare de vârf”, caracterizează apoi ziarul bavarez obiectivele colegiului NEC, iar în timp ce instituţiile academice comparabile din Europa reprezintă, în fond, doar un accesoriu al sistemului ştiinţific, colegiul din Bucureşti se detaşează printr-o funcţie clară: aceea de formare a noilor elite. „Astfel nu este întâmplător faptul că rectorul colegiului NEC este tocmai acel personaj care a devenit un guru al capacităţii internaţionale de dialog a României.”

În plan intern, şi, în acelaşi timp, în contextul comparaţiei cu Franţa, ziarele germane dezbat cu fervoare problema desfinţării zilelor de sărbătoare legală, context în cadrul căruia guvernele german şi francez au propus transformarea celei de a doua zile a sărbătorii Rusaliilor într-o zi lucrătoare. Ziarul regional KIELER NACHRICHTEN scrie: „Astfel se intensifică impresia că întreprinderile nu se mai satură. Desigur că societatea îmbătrânită şi presiunea concurenţei internaţionale constrâng poporul german, pe termen lung, să muncească mai mult. Dar recurgerea pe termen scurt la măsuri pauşale cum ar fi aceea a desfiinţării zilelor de sărbătoare legală, este, fără îndoială, o propunere lipsită de fantezie. Conjunctura internă nu va fi salvată printr-o zi lucrătoare suplimentară, şi nici nu se poate spera, subit, la destinderea situaţiei pe piaţa de muncă”. Iar MINDENER TAGESBLATT scrie: „Faptul că în acest context sunt invocate mereu în primul rând sărbătorile religioase, nu este doar un indicator simptomatic al dezrădăcinării noastre culturale, ci el demonstrează, în acelaşi timp, şi laşitatea noastră în faţa duşmanului. Căci actorii cu putere decizională asupra zilelor de sărbătoare legală, a timpului de lucru, a zilelor de concediu sunt, în continuare, patronatul şi sindicatele. Prin urmare, dezbaterile ar trebui duse la nivelul lor, faţă în faţă. Căci apelarea statului de a interveni în ajutor, iar aceasta pe seama unei terţe părţi, demască, în fond, admiterea propriei incapacităţi de dezbatere şi negociere.”

Ziarul DIE WELT din Berlin trece în revistă reacţia mass-mediei franceze la grevele de ieri împotriva aşa-numitei „zile a solidarităţii” introdusă de Guvernul Rafarrin: „Marea zi a solidarităţii s-a transformat într-un trist joc dramatic”, scrie ziarul economic LA TRIBUNE. Cotidianul conservator LE FIGARO condamnă egoismul francezilor, revoltat că inobedienţa lor împotriva legii nu a declanşat controverse sau indignarea opiniei publice. „Pare să fie normal să preferăm confortul unui weekend prelungit solidarităţii cu bătrânii şi persoanele handicapate”, este citat LE MONDE. „Un semn de rău augur pentru viitor”, conchide DIE WELT.
  • Data 17.05.2005
  • Autoare/Autor Ana-Maria Tighineanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B15B
  • Data 17.05.2005
  • Autoare/Autor Ana-Maria Tighineanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B15B